Inmultire trandafiri

Cunoasteti metoda inmultirii trandafirilor prin butasi ingropati vertical si acoperiti cu sticle de plastic . E cea mai folosita, e economica si eficienta. Eu insa acasa la tara am pus trandafiri cu radacina cumparati de la florarie sau bazar pentru ca nu am timp sa urmaresc evolutia butasilor sub sticle. In afara de unul (poza e facuta cand am ajuns de Pasti la tara, acum cred ca e mult mai mare si are deja boboci ) :


Pe scurt povestea lui. In gradina de legume (de langa garla) am fost nevoit, incepand de acum doi ani, sa indrept locul si sa consolidez malul prin pamant suplimentar. Pamantul a fost adus de tatal meu din mai multe surse inclusiv de la o excavatie din gradina cuiva. Asa se face ca am gasit in iunie printre balarii cand le-am cosit (terenul a ramas necultivat un an deoarece solul nu s-a putut nivela in timp util si a trecut vremea insamantatului) un trandafir inflorit langa un pom fructifer din gradina. Am avut grija sa-l marchez si sa-l ocrotesc, iar in toamna l-am mutat in locul care se vede mai sus. Surpriza cand l-am scos pentru mutare: provenea dintr-o ramura de trandafir care facuse radacini si era ingropata orizontal la doar catva centimetri de suprafata. Am subliniat orizontal pentru ca-mi inchipuiam ca doar vertical trebuie ingropat butasul, cu cativa ochi deasupra solului. La mutare am ingropat mai adanc trandafirul pentru a feri radacinile de inghet sau sa devina prea vulnerabil la caldura. Bun...Dupa cum se vede ii merge. Am citit pe undeva ca e posibil sa nu reziste decat cativa ani daca nu se foloseste o metoda "omologata"dar merita incercat. Pai in natura le pune cineva sticle sau borcane? Sa fim seriosi.... Asa ca am luat mai multe ramurele de trandafir si le-am ingropat orizontal la mica distanta de sol, le-am udat de cateva ori si le-am uitat :) . Iata ce am gasit printre iarba dupa ce am sosit de Pasti la tara:

Poza nu-i grozava pentru ca am facut putine si nu m-am uitat peste ele pana acum sa pot face altele mai grozave. Dar se vede ca sunt trei lastari de trandafir rasariti din acelasi butas. Probabil daca va fi un trandafir viguros ii voi ingropa butasul cu radacina mai adanc la toamna. Nu am ingropat de la inceput adanc ca sa dau posibilitate lastarilor sa iasa repede. Si am gresit cand l-am pus la loc definitiv. Trebuie sa fac o mica pepiniera, adica sa ingrop undeva la mica distanta in pamant, toamna, 20-30 de butasi de trandafiri rezistenti, taranesti de-ai nostri , sa-i las sa se prinda si sa se dezvolte, apoi sa-i mut intr-un loc definitiv cam dupa un an.

Daca metoda da roade va zic intr-un an sau doi ca nu pot fi sigur ;)

UPDATE -Fotografie facuta pe 18 august 2011 trandafirului de mai sus. A inflorit deja!

12 aprilie - Sfantul Mucenic Sava de la Buzau

De cate ori am ocazia, dimineata, fac o conexiune scurta pe internet si alaturi de vizualizarea email-ului si a forumului de bushcraft citesc sinaxarul zilei. Pomenirea sfintilor zilei. Nu a zilei de nastere fizica, ci a nasterii spirituale in urma "savarsirii in pace" sau a muceniciei (martiriului) lor. Martirii m-au impresionat foarte mult, incercati dupa caz cu tot felul de promisiuni si apoi de torturi greu de suportat chiar si in cuvinte, urmate, in urma refuzului de a-si parasi religia, de ucidere. Daca am face o paralela cu ce se intampla in societatea moderna si am fi momiti cu bani sau o functie inalta, cati dintre noi nu am renunta la anumite valori morale ale noastre, cinstea, onoarea? Vedeti ca nu am zis la religie sa renuntam, am lasat stacheta mai jos.... Pai multi dintre cei pomeniti in sinaxare erau inalti dregatori plini de putere si averi si nu s-au lepadat de Hristos. As vrea macar sa vad un demnitar actual ca isi da demisia pentru nu accepta sa faca compromisuri, zic eu ca profan, ca tot ar fi acceptata ca jerfa de Dumnezeu.
Despre unul din martiri voi vorbi putin acum. Zic putin pentru ca sursa mea de documentatie este internetul si fiecare poate gasi cu o simpla cautare suficiente informatii. Eu voi face mai mult niste comentarii personale. Astazi, 12 aprilie, se face pomenirea Sfantului Sava Gotul de la Buzau care a fost martirizat in aceasta zi in anul 372 prin inecare in raul Mousaios (raul Buzau)din porunca lui Atharid, fiul unui lider got Rotheseu, in timpul persecutiilor regelui got Atanaric. Ocrotitor al Buzaului, este, cu atat mai mult, ocrotitor al regiunii unde a trait si a fost martirizat. Adica a zonei unde locuiesc. Despre Sfantul Sava se spune ca a trait intr-un sat de munte buzoian, probabil Muscelul Caramanesc, comuna Colti. Sau undeva in apropiere. Faptul ca i se spune gotul indica faptul ca e legat de zona Gosa (Gota)- Tara Luanei, zona in care gotii au lasat urme adanci. Deci a trait pe partea stanga a raului Buzau. Unii cercetatori afirma ca era got de neam, altii ca era capadocian de origine si trimis aici. Din corespondenta dintre Sfantul Vasile cel Mare cu episcopul Bretanion al Tomisului si cu Junius Soranus guvernatorul Scitiei Minor, ar reiesi , dupa unii autori, ca era un localnic daco-roman. Deci in anul 372 pe aici erau romani in devenire, crestini inca de pe atunci. Nu a fost nevoie ca la alte popoare sa dea un rege, domnitor, vre-o lege prin care sa declare natiunea lui crestina. Ca au stapanit vremelnic gotii, slavii, sau alte neamuri pagane si tot nu ne-au putut schimba religia. Pentru ca stramosii nostrii au avut exemple de neclintire precum a Sfantului Sava, care i-au intarit si mai mult in credinta. Inteleg mai repede ca multi dintre cei care s-au asezat pe la noi, dintre neamurile pagane, s-au convertit la crestinism. Poate dintre liderii lor sa fi ramas la vechile lor religii, dar popoarele aduse de ei au trait cu ai nostrii. Si s-au convertit la religia locala dand la randul lor alti mucenici despre care noi nu mai stim astazi cum ii chiama, dar acum un mileniu probabil ca erau pe buzele tuturor la rugaciune.
Interesant ar fi de gasit locul unde a fost martirizat Sfantul Sava. O icoana din palatul episcopal din Buzau ne prezinta un loc cu maluri stancoase. Singurele locuri care ar corespunde ar fi la intrarea in localitatea Mlajet sau la Draganoi. Greu de aflat, doar sa se descopere amanunte intr-un document bizantin . Sau cum spun credinciosii, descoperirea sa se faca prin pronia cereasca.
Personalitatea Sfantului Sava este foarte puternica in zona Buzaului, multe familii au numele de Sava. In orasul Buzau se ridica o frumoasa catedrala cu numele sfantului si o fundatie cu acelasi nume condusa de parintele Mihail Milea are o bogata activitate.
Spre incheiere, reiau de la sfarsitul sinaxarului: Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Poiana Cozeanca

Citind pe blogul Georgianei despre frumoasa iesire pe bicicleta pana in Poiana Cozeanca am cautat fotografii de asta vara-toamana facute cu ocazia plimbarilor mele pe acolo. Devin poate din ce in ce mai zgarcit la vorba, sau poate nu merit sa scriu prea multe pentru ca ma simt vinovat de a nu fi simtit in totalitate intreaga energie ce se gaseste in acel loc. Cert este ca poiana Cozeanca, ma cheama din nou sa-i privesc frumusetea si sa-i descopar vestigiile rupestre ascunse in apropierea ei. Poate atunci sa descriu mai multe, dupa ce o voi privi cu mai mult respect. Respect pentru strasihastrii, pentru stramosii daci liberi ce au trait pe aici, pentru sihastrii crestini care au locuit in continuarea strasihastrilor in aceste adaposturi in stanca, respect pentru martirii din aceasta zona, pentru Sfantul Sava care era se pare dintr-un sat apropiat ( Muscelul Caramanesc. Respect chiar si pentru migratorii care au trecut prin zona, poate o parte din sangele lor il avem noi astazi in vine.
Aceasta Tara a Luanei, cum este numita intreaga zona, are un aer, o atmosfera, pe care o simti speciala. Cerul e de un albastru-altfel, lumina soarelui e ca de neon, totul parca are alta densitate, e mai greu.

Mai putine vorbe pana data viitoare cand voi mai calca pe acolo! Sunt multe pe care nu le-am vazut inca. Acum cateva poze:

Privind Gosa dinspre Muscelul Caramanesc:


Poiana Cozeanca, cea plina de frumusete si de mister





dar si de scorusi





Chilia lui Dionisie



Bisericuta lui Iosif


Molidul rosu, din fata bisericutei lui Iosif, un adevarat monument al naturii


Piatra ingaurita



Ce e mai frumos e ascuns in padure, sper la o noua iesire sa le pot vedea si pe acelea!

Manastirea Carnu

Cel mai cunoscut si vizitat loc de la noi este Manastirea Carnu. Despre asezarea si istoricul ei s-a cam tot scris pe internet , dar de cele mai multe ori cu inexactitati. Unele grosolane. Asa ca voi lasa mai bine un specialist sa va spuna : Stefan-Grigorescu-Ialomita .
Adaug doar ca acest vechi asezamant monahal a fost redeschis dupa revolutie de catre I.P.S. Epifanie al Buzaului si al Vrancei, prin construirea paracliselor noi si a chiliilor.
Soborul de maici si surori e condus de maica stareta stavrofora Antonia Vrabie iar preot duhovnic este parintele Dometian.

Voi atasa doar fotografii cu ceva comentarii.
Biserica veche cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, momentan in conservare, pana la restaurarea picturilor. Aproape un secol si jumate aceasta biserica a fost parasita , iar picturile scrijelite :














Paraclisul mare din biserica noua cu hramul Sfantul Epifanie:







Paraclisul mic din biserica noua cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel:



Imprejurimile:





Curtea manastirii frumos ingrijita:









Totul este atat de bine ingrijit de maicile si surorile conduse de maica stareta Antonia stavrofora, cu ajutorul credinciosilor.
Trapeza unde credinciosii si vizitatorii sunt ospatati dupa Sfanta Liturgie:

La Predeal

Asa-i ca va asteptati sa vorbesc despre Predeal-Valea Prahovei? Nici o legatura cu el. Are si comuna mea Predealul ei, e un catun, acum abandonat, dar foarte pitoresc. Situat mai sus de satul Begu, la o ora de mers pe jos de el, trecand pe langa stana lui Nea Tica si dealul Blidisel (821 m) , pe un drum pe care gospodarii isi aduc vara fanul de la Gosa, un drum dificil care il protejeaza de eventualii pantofari profanatori. Daca ploua nici cu 4X4 nu reusesti intotdeauna sa urci (e verificat). Vedeti mai jos de ce.




As fi incropit o poveste, dar am fost de cateva ori acolo in vara si toamna trecuta si le cam amestec in cap excursiile. Avea dreptate prietenul Mihai Baboi cand imi zicea sa postez imediat ce am facut o iesire pentru a nu pierde amanuntele. Asa ca sunt nevoit sa postez poze facute vara dar si toamna. Doar cateva comentarii la unele din ele.

am baut apa cu ciutura scoasa dintr-o fantana:


o magazie de unelte interesanta intr-o gradina:

Alte imagini surprinse pe drumul catre Predeal:
culorile toamnei:




In fundal se zareste marginea plantatiei de pini de la Muchea Panataului, baietii care au fost la workshopul de asta vara isi amintesc despre ce este vorba
o poza toamana:
o poza vara:
un scaun natural din piatra ne asteapta :


Intrarea in Predeal, se mai vad livezile de o parte si alta a drumului, multe case s-au daramat dar cateva inca mai sunt in picioare si sunt semne ca sunt folosite temporar de proprietarii ( acestia locuiesc in satele de mai jos, spre civilizatie) care mai cultiva cateva din gradini:


Dar nu pentru cateva case subrede am urcat , ci pentru dealul langa care e situat catunul, numit Dealul cu Pietre, acesta e format dintr-o multime de trovanti.

Dealul cu Pietre:



un izvor cu apa de baut la poalele Dealului cu Pietre:
trovantii-vedeti ce forme curioase a putut face natura:



De aici se vede poiana Gosa, locul unde isi au oamenii fanetele. Dupa mine, Raiul.
E locul unde fug in vise mele.
o poza vara

o poza toamana