Livada plina de cicoare
Cerul la Muchea Plaisorului
Se afișează postările cu eticheta natura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta natura. Afișați toate postările
marți, 8 august 2017
luni, 12 decembrie 2011
La plantat de 1 Decembrie
Ajuns acasa la tara intr-un fel de semi-concediu m-am apucat sa fac ceea ce nu am putut face toata toamana: sa plantez cate ceva pentru consolidarea unui mal al paraului care trece prin spatele gradinii. Pe mal a fost adus pamant cu camionul ani de-a randul si deci trebuia fixat cumva. Timpul pentru plantare este foarte intarziat dar vremea a fost buna. Chiar prea buna, de parca am fi fost in octombrie. Pamantul in schimb era tare ca piatra din cauza secetei. Am pus tarnacopul in functiune, harletul nu facea fata. Pe unde am intalnit balastru am mers mai usor dar am avut probleme cu pietrele. Gropile le-am facut mai adanci, am pus pamant si apa,
apoi am venit cu un strat de pamant uscat sa previn inghetarea radacinilor.
In gropi nu am mai pus pamantul scos din ele, era plin de pietre, am carat pamantul cu galetile de mortar din alta parte. Mi-au cocosat spinarea de functionar de birou.
Pomii plantati: salcami in principal, cateva salcioare si salcii. Salciile le-am pus langa parau, le place apa. Salcioarele, in spatele salciilor dar mai sus pe mal, sa aiba soare. Salcamii , in partea superioara a malului, ei nu se prea dau in vant dupa locuri inundabile. Asa se zice dar am vazut ca o duc destul de bine direct pe prundul garlei. Probabil nu le plac mlastinile, prundurile da. Oricum, ei se vor intinde inevitabil si in partea de jos prin drajoni de radacina. Puietii sunt luati din natura, si chiar din gradina unde imi tot rasar singuri salcami. Copacii plantati vor avea rol atat de consolidare a malului cat si de creare a unui spatiu verde, cu tenta salbatica, unde sa ma pot relaxa pe malul apei. Peste catva ani vor oferi nectar si polen albinelor.
Expunerea malului e sudica. In prim plan salcioara in spatele unui gard provizoriu din catina. Se vede gardul de sarma al gradinii in stanga, dupa el sunt plantati alti salcami in ultimii doi ani. Undeva in spate , langa rachitele crescute natural laga parau, se vede o gramada de lujeri de fasole, am vrut sa o indepartez dar m-am gandit apoi ca pana la primavara poate oferi adapost pentru iernat unor mici animale sau insecte si oricum va putrezi o buna parte pana atunci. Rachitele sunt grozave, a venit de cateva ori paraul umflat si ele au protejat malul. Se inclina ca o retea de plasa in sensul curgerii torentului si acopera malul nelasand paraul sa "muste"din el. Din contra, ele retin intre ele aluviuni aduse de parau "ingrosand" malul. Pentru ca ele sunt chiar langa parau si in spatele lor sunt salciile protejate de ele pana se vor prinde si dezvolta viguros, voi fi nevoit sa le scurtez putin cu foarfeca de vie, salciilor nu le prea place sa fie dominate de alte plante . Dupa ce rachitele vor fi depasite suficient in inaltime de salcii, le voi lasa in pace. Rachita si salcia sunt valoroase pentru albine primava. Rachita e buna de impletit cosuri, mobilier usor pentru terase etc.
Plantati mai demult (intre 1 si 2 ani):
Vedere dinspre parau a locului proaspat plantat . Din cauza culorii pamantii a puietilor nu se pot zari bine pe fundalul solului. In fata sunt doua salcii plantate cu radacina. Adica eu stiu ca sunt , se disting cam greu :) .Greu a fost si sa le scot. Cam o jumatate de ora alocata fiecaruia. Salciile se inmultesc in general prin butasi de dimensiuni mai mari, cam de 1,5-2 m lungime batuti in pamant cu partea groasa in jos, am cateva prinse de asta primavara prin aceasta metoda dar pe acestea din toamna le-am scos cu ceva radacini sa plece mai repede in vegetatie . Zic si eu. Iar gropile pentru plantat cam o ora fiecare. Erau bolovani de rau intepeniti unul in altul, sarea scantei si aschii din ei cand dadeam cu tarnacopul. Nu vreau sa ma plang sau laud, vreau sa spun ca ma avut o satisfactie imensa muncind fizic, simteam cu adevarat ca traiesc. Imi venea sa strig de bucurie. As vrea sa repet in fiecare an experienta, asa de bine m-am simtit. Recomand tuturor plantatul , te face sa te simti bine si face bine si naturii!
Malul arata destul de ....trist acum. Vara e verde de la vegetatia care creste aici (priviti ultima poza). Se vad rachitele de care va vorbeam mai sus ce tufe protective formeaza pentru mal.
Daca am timp si-mi ajuta Dumenzeu, la primavara voi incerca sa intercalez si vreo doi corcodusi, ceva lemn cainesc. Dar cu atentie sa nu deranjez spatiul vital al puietilor pusi pana acum.
Salcamul accepta sa fie umbrit lateral, imi place asta la el. Ii voi curata pe salcami de lastarii laterali dandu-le o crestere verticala. Pe cand salcia si salcioara vor si o dezvoltare laterala a coroanei. La salcie voi insista pe cresterea in grosime a trunchiului. Lemnul cainesc infloreste in mai-iunie cu flori albe foarte mirositoare. si creste peste tot pe deal, nu fac paguba daca iau acasa mai multi puieti . Mai am catva plantati in alta parte. Am observat ceva: daca vreti sa se prinda repede, alegeti doar puietii de lemn cainesc tineri, de dimensiuni mici, lastaresc imediat. Puietii mai mari au tanjit toata vara, am crezut ca s-au uscat, doar spre toamna le-au dat cateva frunzulite, bine ca nu i-am scos. Banalul corcodus e foarte rustic, are sanse mari sa fata fata solului saracacios de pe mal. Flori frumoase, melifere. Fructele cand se parguiesc sunt bune pentru bulionul de "zarzare" (la mine corcodusului i se spune zarzar, dar acela e cu totul altceva), si merg facute tuica. Sunt placute consumate proaspete.
Sa nu uit, voi acoperi pamantul cu ceva verde, de la Radu Iliescu am luat sfatul sa pun trifoi alb. Am vazut prin magazine samanta de trifoi alb de vanzare. Nu-i pretentios fata de sol, vrea ceva umiditate,rezista binisor la calcat in picioare, o duce bine si la umbra, inteleneste pamantul . E melifer. Daca il cosesc il dau cuiva la animale. Fixeaza azotul in sol. Se inmulteste singur prin stoloni. Poate fi mancat si de catre om in caz de supravietuire!
Vedem la anul rezultatele. Mos Nicolae a venit cu un cadou asteptat de cam toata lumea: a adus ploaie! Acum avem sperante de mai bine !
apoi am venit cu un strat de pamant uscat sa previn inghetarea radacinilor.
In gropi nu am mai pus pamantul scos din ele, era plin de pietre, am carat pamantul cu galetile de mortar din alta parte. Mi-au cocosat spinarea de functionar de birou.
Pomii plantati: salcami in principal, cateva salcioare si salcii. Salciile le-am pus langa parau, le place apa. Salcioarele, in spatele salciilor dar mai sus pe mal, sa aiba soare. Salcamii , in partea superioara a malului, ei nu se prea dau in vant dupa locuri inundabile. Asa se zice dar am vazut ca o duc destul de bine direct pe prundul garlei. Probabil nu le plac mlastinile, prundurile da. Oricum, ei se vor intinde inevitabil si in partea de jos prin drajoni de radacina. Puietii sunt luati din natura, si chiar din gradina unde imi tot rasar singuri salcami. Copacii plantati vor avea rol atat de consolidare a malului cat si de creare a unui spatiu verde, cu tenta salbatica, unde sa ma pot relaxa pe malul apei. Peste catva ani vor oferi nectar si polen albinelor.
Expunerea malului e sudica. In prim plan salcioara in spatele unui gard provizoriu din catina. Se vede gardul de sarma al gradinii in stanga, dupa el sunt plantati alti salcami in ultimii doi ani. Undeva in spate , langa rachitele crescute natural laga parau, se vede o gramada de lujeri de fasole, am vrut sa o indepartez dar m-am gandit apoi ca pana la primavara poate oferi adapost pentru iernat unor mici animale sau insecte si oricum va putrezi o buna parte pana atunci. Rachitele sunt grozave, a venit de cateva ori paraul umflat si ele au protejat malul. Se inclina ca o retea de plasa in sensul curgerii torentului si acopera malul nelasand paraul sa "muste"din el. Din contra, ele retin intre ele aluviuni aduse de parau "ingrosand" malul. Pentru ca ele sunt chiar langa parau si in spatele lor sunt salciile protejate de ele pana se vor prinde si dezvolta viguros, voi fi nevoit sa le scurtez putin cu foarfeca de vie, salciilor nu le prea place sa fie dominate de alte plante . Dupa ce rachitele vor fi depasite suficient in inaltime de salcii, le voi lasa in pace. Rachita si salcia sunt valoroase pentru albine primava. Rachita e buna de impletit cosuri, mobilier usor pentru terase etc.
Plantati mai demult (intre 1 si 2 ani):
Vedere dinspre parau a locului proaspat plantat . Din cauza culorii pamantii a puietilor nu se pot zari bine pe fundalul solului. In fata sunt doua salcii plantate cu radacina. Adica eu stiu ca sunt , se disting cam greu :) .Greu a fost si sa le scot. Cam o jumatate de ora alocata fiecaruia. Salciile se inmultesc in general prin butasi de dimensiuni mai mari, cam de 1,5-2 m lungime batuti in pamant cu partea groasa in jos, am cateva prinse de asta primavara prin aceasta metoda dar pe acestea din toamna le-am scos cu ceva radacini sa plece mai repede in vegetatie . Zic si eu. Iar gropile pentru plantat cam o ora fiecare. Erau bolovani de rau intepeniti unul in altul, sarea scantei si aschii din ei cand dadeam cu tarnacopul. Nu vreau sa ma plang sau laud, vreau sa spun ca ma avut o satisfactie imensa muncind fizic, simteam cu adevarat ca traiesc. Imi venea sa strig de bucurie. As vrea sa repet in fiecare an experienta, asa de bine m-am simtit. Recomand tuturor plantatul , te face sa te simti bine si face bine si naturii!
Malul arata destul de ....trist acum. Vara e verde de la vegetatia care creste aici (priviti ultima poza). Se vad rachitele de care va vorbeam mai sus ce tufe protective formeaza pentru mal.
Daca am timp si-mi ajuta Dumenzeu, la primavara voi incerca sa intercalez si vreo doi corcodusi, ceva lemn cainesc. Dar cu atentie sa nu deranjez spatiul vital al puietilor pusi pana acum.
Salcamul accepta sa fie umbrit lateral, imi place asta la el. Ii voi curata pe salcami de lastarii laterali dandu-le o crestere verticala. Pe cand salcia si salcioara vor si o dezvoltare laterala a coroanei. La salcie voi insista pe cresterea in grosime a trunchiului. Lemnul cainesc infloreste in mai-iunie cu flori albe foarte mirositoare. si creste peste tot pe deal, nu fac paguba daca iau acasa mai multi puieti . Mai am catva plantati in alta parte. Am observat ceva: daca vreti sa se prinda repede, alegeti doar puietii de lemn cainesc tineri, de dimensiuni mici, lastaresc imediat. Puietii mai mari au tanjit toata vara, am crezut ca s-au uscat, doar spre toamna le-au dat cateva frunzulite, bine ca nu i-am scos. Banalul corcodus e foarte rustic, are sanse mari sa fata fata solului saracacios de pe mal. Flori frumoase, melifere. Fructele cand se parguiesc sunt bune pentru bulionul de "zarzare" (la mine corcodusului i se spune zarzar, dar acela e cu totul altceva), si merg facute tuica. Sunt placute consumate proaspete.
Sa nu uit, voi acoperi pamantul cu ceva verde, de la Radu Iliescu am luat sfatul sa pun trifoi alb. Am vazut prin magazine samanta de trifoi alb de vanzare. Nu-i pretentios fata de sol, vrea ceva umiditate,rezista binisor la calcat in picioare, o duce bine si la umbra, inteleneste pamantul . E melifer. Daca il cosesc il dau cuiva la animale. Fixeaza azotul in sol. Se inmulteste singur prin stoloni. Poate fi mancat si de catre om in caz de supravietuire!
Vedem la anul rezultatele. Mos Nicolae a venit cu un cadou asteptat de cam toata lumea: a adus ploaie! Acum avem sperante de mai bine !
luni, 31 ianuarie 2011
Primavara, unde esti?
Am gasit cateva fotografii facute la sfarsitul primaverii trecute. M-a cuprins nostalgia vazandu-le. Stiu ca mai avem de asteptat pana cand totul va fi din nou verde si nu imi ramane decat sa ma uit peste ele ca sa treaca vremea mai repede.
Raul Buzau
Lemnul-cainesc inflorit
acelasi lemn-cainesc dar in dreapta se vede o tufa de darmoz
Scaiul-dracului
O floare de faneata:Aglica. Floarea, medicinala, cotra asmului si e diuretica. Combate si diareea . In pamant are niste tuberculi care pot fi mancati (fierti).
Raul Buzau
Lemnul-cainesc inflorit
acelasi lemn-cainesc dar in dreapta se vede o tufa de darmoz
Scaiul-dracului
O floare de faneata:Aglica. Floarea, medicinala, cotra asmului si e diuretica. Combate si diareea . In pamant are niste tuberculi care pot fi mancati (fierti).
miercuri, 24 februarie 2010
Invata sa traiesti in natura
La initiativa lui Serban Razvan incerc sa-mi pun "doctrina" dupa care ma ghidez in relatia mea directa cu natura. De e bine de e rau, de e suficient sau mai trebuie completat sa-mi ziceti.
De iesi in natura, la o plimbare mai lunga sau mai scurta, chiar de este o plimbare dupa o masa copioasa pentru o buna digestie si un somn usor, sau ai iesit la un banal gratar, incearca sa-ti inchipui ca acel loc prin care treci si te relaxezi este al tau. Iti apartine.
E gradina ta de care esti mandru. Esti proprietarul locului si nu cei ce vin dupa tine. Daca e al tau nu-l strici , nu-l murdaresti. Nu-ti bati joc de gradina pentru ca-i a ta. Gradina are iarba, flori, arbusti si arbori. Printre ele stau animale. E gradina ta botanica si zoologica si te poti lauda cu cu ce ai vazut : cutare arbore, cutare floare, iepure, caprioara, urs:
Marmota, o vezi ce bine e camuflata ?
Daca e a ta gradina poti culege plante medicinale, culege flori, face focul. Dar sti ca e a ta si nu rupi decat ce-i regenerabil, nu culegi flori la rand ci din loc in loc si numai daca nu-s ocrotite de lege , daca le strici la anul nu mai ai de unde lua, nu te mai poti bucura de frumusetea lor.
Nu pune capcane, nu bracona animale : e plina alimentara de mezeluri si bunatati gata facute, mult mai gustoase. Oricum nu vei sti sa le prepari cum trebuie carnea, apoi risti sa te imbolnavesti pentru ca unele pot si purtatoare de boli ca turbare, trichineloza, iar daca ai braconat nu te poti duce cu ele la veterinar pentru analize. De vanatoare se ocupa asociatiile de vanatori. Daca esti vanator faci ce-ti spun ele. E treaba ta si a lor atunci.
Focul il faci ca la tine in curte, suficient sa-ti satisfaca nevoile, caldura si preparea hranei, apoi il stingi bine ca iti ia gospodaria foc. Si pui lemne uscate, nu strici vegetatia, oricum cele verzi nu ard. Si carbunii ii astupi ca arata urat. Dar inainte de al stinge ar fi bine daca nu vrei sa iei intr-un sac de gunoi resturile menajere acasa, sa le arzi pe toate. Pune-le la foc mare, plastic, hartie, resturi alimentare. Ecologic ar fi bine sa le reciclezi dar poti sti tu unde ajung ele dupa ce le duci la cosul de gunoi din oras ? Intr-o groapa. Daca sunt tomberoane dedicate reciclarii cum au aparut acum, du-le acolo,ok.
Poti taia daca ai neaparat nevoie bete, crengi, dar pentru ca e gradina ta sa tai doar ce se poate regenera : nuiele taie una-doua de unde cresc mai multe in tufa arbustului pentru ca le faci bine, rarite cresc mai viguroase. Nu taia o varga care creste singura pentru ca astfel vei reteza chiar trunchiul arbustului ( alun, rachita, etc). Comporta-te ca si cum ai taia pomi fructiferi sau trandafirii din gradina ta. Sa tai doar ce-i neimportant si in plus. Si ma repet, numai daca este neaparat nevoie. Nu-ti place prin curte sa vezi hartie, servetele, cutii de conserve ? Stiam eu. Atunci si prin natura nu le arunca. Arde-le, ia-le acasa. Si nu te jena daca le vezi de la altii de dinaintea ta aruncate, sa le intepi in varful unei nuiele si sa le arunci in focul tau. Esti un tip caruia ii place curatenia si vrei ca cei care te cunosc sa te caracterizeze astfel. Nu pui casetofonul si radioul sa-ti cante ca poti face asta in casa, ai iesit afara ca sa auzii pasarile, vantul. Astfel , daca nu intervi brutal in natura te integrezi ea si recunoscatoare te va rasplati.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
