Iaurt de casa

Dezamagit de continutul iaurturilor din comert de ceva vreme imi prepar iaurt in casa. Cum? Simplu de tot. Eu prepar in general doua borcane de 1,7 l pe care le consumam intr-o saptamana si ceva. Deci fierb laptele seara . Il las sa se raceasca complet pana dimineata. Dimineata, amestec bine intr-un ibric cateva linguri ( eu pun sapte dar merge cred si cu mai putin) de la un iaurt facut anterior,  ( deci prima data am facut cu un iaurt mai "spalat" din comert ) cu o cana de laptele fiert si racit. Impart amestecul in cele doua borcane. Peste "maia", torn restul de lapte in borcane si-l amestec cu o lingura. Pun capacele si-l asez undeva la temperatura camerei. Peste o zi e iaurt de toata frumusetea. Il pun in frigider si tine si peste o saptamana.

Comentarii: In general retetele de iaurt de casa spun sa amesteci "maiaua" cu laptele mai cald cam atunci cand ai putea sa-l bei fara sa te frigi.  Se si transforma repede in iaurt, cam in opt ore e iaurt asa cu lapte mai cald. Am facut asa la inceput si imi iesea iaurtul acru. Mereu. Decand il fac cu lapte rece imi iese dulce si fin . Foarte fin, poate cel mai fin iaurt si dulce iaurt pe care l-am mancat vreodata.

De ce  il fierb distrugand poate multe din elementele nutritionale sanatoase? O data ca mai raman microbi de pe ugerul vacii sau chiar din vaca, ea putand tranmite oarece boli ( evitati laptele de vaca de ferma, alimentatia bazata in principal pe cereale a vacilor le imbolnaveste si pe ele dar si pe noi, documentati-va, cautati vaci de la tara, care pasc asa cum le-a facut Dumnezeu ). Si in al doilea rand pentru ca vreau efectiv sa fiu sigur ca e iaurt nu lapte prins sau batut cum se mai zice. Am citit ca se poate face si iaurt din lapte nefiert, intr-o zi o sa incerc.

Incercati cu lapte de capra, e mai sanatos.

De ce sa-l faci? E mai sanatos, sti tu singur din ce il faci, cauta lapte de la un vecin gospodar, curat, a carui vaca sa o vezi, sa o sti ca e sanatoasa . Plus ca-l pui in borcan de sticla, nu in plastic.  E si mai ieftin, daca vei cumpara laptele de la un gospodar cu 3 lei l vei iesi la jumatate de pret. Daca ai animale, vaci, capre si vrei sa ai o sursa suplimentara de venit poti prepara iaurtul in casa si sa-l vinzi la domiciliul unor persoane dispuse sa manance sanatos.
Spor!

Am fost pe deal in cautarea piticilor

Poiana Goșa

Se obisnuieste sa fie trecute sub protectia unui sfant locurile pe unde a trait, locuit temporar sau a patimit. Sfantul Mucenic Sava Gotul de la Buzau a trait se pare in satul Muscelul Caramanesti sau era din Scaieni, sate de langa poiana Goșa . Asa ca in  poiana Goșa suntem sub ocrotirea lui. Alaturi de acest mucenic al lui Hristos, aceste locuri sunt sub binecuvantarea Sfintei Teodora de la Sihla, deoarece in timpul distrugerii Manastirii Varzaresti a fugit cu stareta sa si a sihastrit o vreme in zona padurilor buzoiene.

Babele de la Ulmet

Trovantii de la Ulmet, comuna Bozioru.Un loc nu foarte departe de mine, doar ca am ales un traseu direct, pe jos, trecand prin satul Begu, catunele Baia, Predeal (ultimele doua sunt nelocuite), poiana Gosha, padure, catunul Matara (sunt doar sapte case )si in sfarsit satul Ulmet. Trovantii sunt situati aici  si se poate ajunge sa-i vedeti mergand pana in apropiere cu masina de la Buzau pe DN 10 (catre Brasov), in Magura faceti dreapta catre Parscov, mergeti catre Bozioru si exact cand iesiti din comuna Cozieni si intrati in  Bozioru treceti podul si faceti la stanga. 
A fost o tura pe cinste,  cu peisaje superbe, 12 ore mers dar si odihna in total, de mers pe poteci si drumuri demult timp neumblate, acum acoperite de vegetatie, pentru ca s-a rupt legatura dintre localitati . Din pacate, atunci cand am incercat sa urc mai multe fotografii am avut probleme si s-a blocat calculatorul . Asa ca voi pune in posturi separate imagini de prin locurile pe unde am trecut.
Credeam ca acesti trovanti sunt necunoscuti, m-am inselat, am intalnit doua cupluri venite special sa vada "Babele".

Raul Buzau-La puntea Zaharestiului

Recreere cu familia la raul Buzau.

 

Florian isi incearca puterile la aruncarea pietrelor:

Rachita, protectia malurilor

Intr-o postare anterioara va povesteam ca am permis rachitei crescute la parau sa cresca nestingherita, rachita pentru a-mi proteja malul de eroziunea provocata de apa atunci cand se umfla paraul in urma ploilor.

Rachita poate creste sub forma de tufa foarte mare:

Proba adevarului, a venit apa mare dupa atatea ploi, ridicandu-se la un metru ( nu asa mare sa ne sperie dar puteau fi pagube) fata de nivelul obisnuit. Iata cum "lucreaza" rachita: se culca de-a lungul malului sub forta apelor si a sedimentelor, nepermitand apei sa rupa din mal:

Apa trece, malul ramane!