Primavara, unde esti?

Am gasit cateva fotografii facute la sfarsitul primaverii trecute. M-a cuprins nostalgia vazandu-le. Stiu ca mai avem de asteptat pana cand totul va fi din nou verde si nu imi ramane decat sa ma uit peste ele ca sa treaca vremea mai repede.

Raul Buzau



Lemnul-cainesc inflorit

acelasi lemn-cainesc dar in dreapta se vede o tufa de darmoz

Scaiul-dracului



O floare de faneata:Aglica. Floarea, medicinala, cotra asmului si e diuretica. Combate si diareea . In pamant are niste tuberculi care pot fi mancati (fierti).

ABECEDARUL BINOCLULUI SI AL LUNETELOR TERESTRE

Am placerea de a posta pe blogul meu un excelent articol despre binocluri si lunete terestre scris de catre Tranan, avand permisiunea acestuia, caruia ii multumesc pe aceasta cale . Am gasit acest articol pe forumul de astronomie si am considerat ca orice iubitor al observatiilor prin instrumente optice va gasi toate informatiile necesare in acesta.
Cateva cuvinte despre autor: cunoscut la noi sub nick-ul Tranan,mai ales de pe forumul vinatorul.ro si vinatoare.ro, membru si al forumurilor de astronomie si bushcraft , domnul George Dobre este de origine de la poalele muntilor Parang dar locuieste de mai multi ani in Suedia. Lucreaza in domeniul medical dar se ocupa de mai multi ani de instrumente optice, dragoste pe care a dobandit-o o data cu cresterea interesului pentru ornitologie si in parte pentru astronomie. La nivel de hobby se ocupa si de vanzari de instrumente optice.

"In aceasta rubrica vreau sa fac o descriere mai larga a tipurilor de binocluri. Foarte multe multe dintre ele le-am testat personal, despre altele mi-am facut o parere discutand cu persoane care le-au detinut (vanatori, ornitologi, militari, astronomi, marinari si persoane fara un interes aparte dar care totusi folosesc binoclul fara prea multe pretentii de la el). Deasemenea de multi ani am avut contacte cu multi critici de optica cu care am schimbat pareri si experiente cat si contacte cu firmele producatoare de la care am cerut informatii, sfaturi si completari.
Intrucat printre altele, ma ocup de ani de zile cu comertul de binocluri, lunete terestre si lunete de vanatoare, am avut posibilitatea sa tin in mana majoritatea binoclurilor existente pe piata, de la modele din WWII pana la cele moderne, sa vad care dintre ele au o tendinta de a se reintoarce la reparat si care par sa tina o viata.
Unii dintre dvs. probabil ca sunteti familiarizati cu acesti termeni altii nu. Sper in primul rand sa fie de folos celor care doresc sa isi achizitioneze un binoclu dar nu sunt siguri in ce priveste alegerea perfecta.

BINOCLU ABC
Exista practic doua tipuri de binocluri:
Binocluri cu prisme Porro (are forma de M) si binocluri cu prisme Roof (are forma de H). In trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof prisme a caror idee a fost mai intai de toate sa creeze binocluri mai mici si mai usor de manevrat. In ce priveste calitatea optica a celor doua tipuri, nu exista astazi nici o diferenta (unii sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna datorata distantei dintre lentile). Binoclurile Porro sunt in continuare mai mari pe cand celelalte mai mici. Pretul la binocluri Porro este intotdeauna mai scazut decat la celelate asa ca daca esti dispus sa cari cu tine un binoclu mai mare si mai greu poti adesea sa iti cumperi binocluri Porro foarte bune la preturi acceptabile fata de Roof.

1.Cel mai important aspect este calitatea lentilelor si a ocularelor

a) Coating ( sau antireflex dar aleg sa scriu multi termeni in engleza intrucat este limba in care sunt scrise instructiunile de multe ori si e mai usor de inteles).Rolul coatingului este de a minima pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla netratata. Chiar cand sticla e perfect tratata apare adesea o pierdere a luminozitatii de ca. 5%, pierdere care insa poate fi minimata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Zeiss este prima firma care a descoperit sistemul antireflex prin anii 20-30. Coatingul apare sub denumiri diferite:
-CO(coated optics)[/b] inseamna ca binoclul are una sau mai multe lentile care sunt tratate cu antireflex.
-FC(fully coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex.
-MC(multi coated) inseamna ca binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi de antireflex.
-FMC(fully multi coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate.
-PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci numai la Roof.
b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape perfecte, luminozitatea mai mare iar claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor. (folosite de printre altele de Swarovski si Leica)
c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD (folosite de Zeiss si noul model de Leica)
d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele cu FMC (folosite adesea de Pentax si Nikon).

2.Prisme interioare
BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai multa lumina. BAK-7 sunt bune, BAK-4 sunt si mai bune. Toate binoclurile de calitate se folosesc astazi de BAK-4.

3.Diametrul lentilei (obiectivului)/luminozitate
Cu cat diametrul e mai mare cu atat mai clara si mai luminoasa va fi imaginea. Este intotdeauna de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare. Problema este insa ca o data cu cresterea diametrului lentilei creste si marimea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 20,25mm (la binoclurile de buzunar), 30,32mm, 40,42mm, 50mm si 56mm. Unele marci ca de ex. Bushnell si Pentax se folosesc si de 43mm, Minox de 52mm si 58mm iar Zeiss de 45mm (de exemplul la noul lor binoclu RF) sau 60mm la versiunea cu stabilizator.

4. Chromatic Aberration (Aberatie Cromatica)
La lentile de calitate mai proasta se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte enervanta, neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai perfecta posibil, fara influente ale anumitelor culori de curcubeu.

5. Collimation (colimare)
Alinierea paralela a prismelor interioare creeind astfel o imagine balansata pt. ambii ochi. O colimare gresita (o aliniere gresita a prismelor) va crea direct o imagine dubla in binoclu. Intotdeauna un cosmar! Un binoclu decolimat nu valoreaa foarte mult dar poate fi in continuare folosit ca monoclu, privind doar printr-unul dintre cele doua tuburi. Decolimarea nu apare numai din cauza prismelelor ci si din cauza ca uneori lentilele ocularilor de deplaseaza una fata de alta fapt pt. care decolimarea poate fi uneori usor rezolvata prin a desface ocularul binoclului si a strange cum trebuie lentilele componente.

6. Field of view (camp vizual)
Se masoara ori in grade, m ori in yards si reprezinta aria care se observa la o anumita distanta. De ex. un camp vizual de 6 grade inseamna ca 1000m se vede o zona de aprox. 105m si asa mai departe. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Deci daca sunteti interesati de un camp larg vizual este indicat un binoclu Porro (stiute ca aviind campuri vizuale mai largi) 7x50 sau 7x56. In general cam toate binoclurile de 8x2 si 10x2 au campuri vizuale de 6-6,5 grade, intre 105 si 120m la 1000m. Binocluri de proasta calitate au campuri vizuale mizerabile creeind o senzatie tunelara.

Exista adesea cazuri in care campul vizual nu este specificat concret la binocluri si cazuri in care campul vizual este specificat numai in grade, m sau ft.
In calcularea campului vizual se foloseste intotdeauna o formula foarte simpla dar din pacate putin cunoscuta:

Campul vizual (in grade)= campul vizual specificat (in m/1000m) divizat cu 17,5 -in cazul in care masuratoarea se face in m.

Campul vizual (in grade)=campul vizual specificat (in ft/1000yards) divizat cu 52.5 -in cazul in care masuratoarea se face in ft.

Ca sa fie si mai la indemana, scriu mai jos majoritatea tipurilor de campuri vizuale existente la binocluri, cifrele ingrosate reprezentand majoritatea binoclurilor existente pe piata de genul 7x, 8x si 10x:

ft/1000yards

100 = 1.9° CV (ft imparatit la 52.5)
110 = 2.1°
120 = 2.3°
130 = 2.5°
140 = 2.7°
150 = 2.9°
160 = 3.0°
170 = 3.2°
180 = 3.4°
190 = 3.6°
200 = 3.8°
210 = 4.0°
220 = 4.2°
230 = 4.4°
240 = 4.6°
250 = 4.8°
260 = 5.0°
270 = 5.2°
280 = 5.4°
290 = 5.5°
300 = 5.7°
310 = 5.9°
320 = 6.1°
330 = 6.3°
340 = 6.5°
350 = 6.7°
360 = 6.9°
370 = 7.0°
380 = 7.2°
390 = 7.4°
400 = 7.6°
410 = 7.8°
420 = 8.0°
430 = 8.2°
440 = 8.4°
450 = 8.6°
460 = 8.8°
470 = 9.0°
480 = 9.1°
490 = 9.3°
500 = 9.5°
510 = 9.7°
520 = 9.9°
530 = 10.1°
540 = 10.3°
550 = 10.5°
560 = 10.7°
570 = 10.9°
580 = 11.0°
590 = 11.2°
600 = 11.4°

m/1000m

35 = 2.0° CV (m impartit la 17.5)
38 = 2.2°
41 = 2.4°
44 = 2.5°
47 = 2.7°
50 = 2.9°
53 = 3.0°
56 = 3.2°
59 = 3.4°
62 = 3.5°
65 = 3.7°
68 = 3.9°
71 = 4.0°
74 = 4.2°
77 = 4.4°
80 = 4.6°
83 = 4.7°
86 = 4.9°
89 = 5.1°
92 = 5.3°
95 = 5.4°
98 = 5.6°
101 = 5.8°
104 = 5.9°
107 = 6.1°
110 = 6.3°
113 = 6.5°
116 = 6.6°
119 = 6.8°
122 = 7.0°
125 = 7.1°
128 = 7.3°
131 = 7.5°
134 = 7.7°
137 = 7.8°
140 = 8.0°
143 = 8.2°
146 = 8.4°
149 = 8.5°
152 = 8.7°
155 = 8.9°
158 = 9.0°
161 = 9.2°
164 = 9.4°
167 = 9.5°
170 = 9.7°
173 = 9.9°
176 = 10.1°
179 = 10.2°
182 = 10.4°
185 = 10.6°
188 = 10.7°
191 = 10.9°
194 = 11.1°
197 = 11.2°
200 = 11.4°

De preferat, sunt binoclurile cu campuri vizuale cat mai mari pt. a evita senzatia tunelara. Problema este insa constituita de faptul ca este greu de combinat optica de calitate cu campuri vizuale largi. Firmele care dupa parerea mea, au reusit sa scoata multe binocluri cu campuri vizuale mai largi au fost in special cele japoneze si in special Nikon. Versiunile lor de Nikon SE au campuri vizuale surprinzator de largi fara ca optica sa fi avut prea mult de suferit.
In general insa la binoclurile de magnificatie 7x, 8x si 10x este de preferat ca limita de jos a campului vizual sa fie de cel putin 6.1°, deci 107m/1000m.

7. Eye Relief (distanta focala)
Este distanta dintre ochi si ocular la care ochiul obtine un camp vizual intreg. O distanta focala mare e foarte folositoare pt. cei care poarta ochelari dar si tuturor celorlalti utilizatori.

8. Exit Pupil (pupila de iesire)
Marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Cu cat pupila de iesire e mai mare cu atat mai clara imaginea. Pupila de iesire este foarte importanta si multi nu o iau in considerare. Ce rost are sa iti iei un binoclu care are lentile cu diametru bun, calitate acceptabila dar o pupila de iesire prea mica? Imaginea nu va fi ce ar fi putut sa fie. Nu uitati de ea cand va cumparati binoclul!!!

9. Lotu Tec, Rainguard etc
Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua, picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii.

10. Waterproof/Waterresistent
Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate (de exemplu daca ai binoclu in masina tot timpul) sau a contactului indelungat cu apa. Acestea se definesc a fi Waterresistent.
Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu un O ring. Acestea doua garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri. Cateva firme au inceput sa experimenteze cu Argon si Krypton care fac binoclul mai rezistent si la schimbarile de temperatura.

11.Focus/focalizare
Center focus/focalizare centrala- claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel) adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade.
Autofocus/autofocalizare- se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile autofoacalizate sunt adesea mai slabe optic decat cele cu focalizare centrala, dar sunt preferate adesea de vanatori si militari intrucat micile slabiciuni optice sunt compensate de faptul ca reusesc sa identifice rapid obiectele din teren. Binoclurile autofocalizate sunt foarte bune ca binocluri introductive la copii, intrucat sunt mai usor de folosit, nefiind nevoie sa fie focalizate tot timpul.

12. Dioptrie
Se regleaza adesea prin a invarti ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea focalizarii. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si rotita de focalizare centrala. La binoclurile autofocalizate exista reglaj al dioptriilor atat la ocularul din dreapta cat si la cel din stanga. Acest sistem dioptric, apare si la unele binocluri mai performante, de genul Zeiss Victory RF. Dioptriile centrale sunt cele mai bune putand fi blocate. In felul acesta nu se deregleaza in timpul in care binoclul se foloseste. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5.

13. Magnificatie
Cat de aproape ti se aduce imaginea. Se defineste intotdeauna printr-o cifra urmata de un X. Asadar 8x42, 10x56, 7x50 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x, 10x sau 7x si lentile de diametre: 42, 56 si 50.

14.Magnificatie variabila
Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile (de ex. 8-15x50). NU SUNT DE RECOMANDAT! Toate binoclurile cu magnificatii variabile au o optica mai de proasta calitate decat cele fixe, sunt mai greu de manevrat si creeaza adesea o senzatie de voma sau durere de cap rezultata din faptul ca ochiul se forteaza mai mult, incercand sa focalizeze imaginea.
Deasemenea, la magnificatii mai mari de 10-12x este adesea nevoie de o forma de sprijin (monopied sau trepied).
Daca doriti totusi sa achizitionati asa ceva, cel mai de recomandat este Leica Duovid.

15.Binocluri "de zi" si "noapte"
Exista anumite tipuri de binocluri care sunt construite pt. a se folosi mai mult in anumite perioade ale zilei. In general se poate spune ca binoclurile ale caror lentile au o nuanta verzuie (spun lentilele si nu imaginea) sunt cele mai eficiente in perioadele de lumina ale zilei pe cand binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de noapte (ex. Steiner Nighthunter).

16. Binocluri marine, militare, cu range finder (telemetru) si BIS
Binoclurile marine nu sunt recomandate cu magnificatii mai mari decat 7x datorita faptului ca la mai mari tremura imaginea prea mult ingreunand folosirea lor. Pe vapoare de mare tonaj merge si cu magnificati pana la 10x dar de preferat este totusi 7x. 7x50 este tipul clasic de binoclu marin. Binoclurile marine au de multe ori compas.
Binoclurile militare au adesea o scala de gradare, cateodata iluminata si uneori filtre infrarosii. Optic sunt adesea mai slabe decat unele civile dar in general de calitate foarte buna.
Binocluri cu range finder (telemetru). Civil exista practic doua alternative: Leica Geovid si Zeiss Victory T*FL RF urmate de noile versiuni de Bushnell Fusion. Sunt binocluri care calculeaza distanta pana la obiectul privit cu ajutorul laserului. Zeiss Victory are si un un sistem BIS (Ballistic Information System) care calculeaza traectorie glontului. Sunt de folos la vanatoare. Leica nu are o optica asa de buna insa Zeiss e cel mai bun din lume la ora actuala, cu o optica de toata frumsetea!

17. Binocluri cu camera de fotografiat sau de filmat
Cu siguranta ca multi ne-am gandit uneori ce avantajos ar fi daca am avea un aparat de fotografiat sau de filmat incorporat in binoclu. S-au facut incercari in a produce asa ceva, ce mai obisnuite fiind cele de la Bushnell. Problema este insa ca sunt binocluri mizerabile din p.d.v optic si mecanic iar pozele scoase sunt de foarte proasta calitate.
Nici una dintre firmele germane nu a scos deocamdata un astfel de binoclu pe piata. Cand o vor face si daca vor mentine aceeasi calitate pe care o au astazi la binocluri, eu voi fi primul cumparator.

18. Binocluri cu stabilizator
Asa cum spune si numele, sunt binocluri care ne permit utilizarea mai usoara a lor in pofida tremurului mainii. Sunt adesea binocluri cu magnificatii mai mari (15x, 16x sau 20x) care pot in felul acesta sa fie folosita fara monopied sau trepied. In general, la utilizarea terestra nu is au rostul datorita faptului ca optica lasa mult de dorit (in special la Nikon si Canon care sunt cele mai obisnuite la ora actuala). Daca e sa le folosim in masina sau in barca, atunci sunt destul de eficiente permitand o utilizare mai usoara.
Cel mai bun binoclu cu stabilizator la ora actuala e Zeiss Dialyt 20x60. Un adevarat monstru optic!


19.Monocluri
Un singur tub in loc de doua. Multe monoculare sunt dotate cu range finder.
Monocularele sunt foarte eficiente in situatiile in care greutatea carata e prea mare. Daca ai un aparat mare de fotografiat, trepied, rucsac plin de obiective etc, nu prea iti arde sa mai cari dupa tine prea multa greutate in plus. Aici, un monocular se poate dovedi ca fiind o alegere foarte eficienta.
Cele mai bune sunt confectionate de Zeiss si Leica.

20.Twilight factor/ Factor crepuscular
Reprezinta capabilitatea binoclului de a face fata conditiilor cu luminozitate scazuta. Cu cat e mai mare, factorul crepuscular, cu atat mai bine.

Binoclul perfect
O magnificatie de 7,8 sau 10 (la magnificatii de peste 10x incepe sa apara un tremur al imaginii care poate fi considerat deranjant) cu o luminozitate de cel putin 42mm pana la 50mm, 56mm. Perfect colimat, fara aberatii cromatice, cu o distanta focala mare, cu o pupila de iesire mare, cu un factor crepuscular mare, cu focalizare si dioptrie centrala care se poate bloca, cu eye caps ajustabile, foarte bine cauciucat, construit solid (nu neaparat greu dar solid), cu lentile FMC HD sau FL, cu curea de neoprene ale carei agatatori sa stea in partile exterioare ale binoclului, usor reglabila, cu protectie pt. oculari care sa ramana atarnata pe curea si protectie pt. lentile care sa stea tot timpul pe binoclu.

Evitati binoclurile cu o magnificatie mare dar lentile cu diametru mic. Imaginea va fi neclara, mai intunecata, contrastele slabe. Urmatoarele combinatii magnificatie-luminozitate sunt de recomadat:
7x40, 7x50, 8x30, 8x40, 8x42, 8x43, 8x45,8x50, 8x56, 10x40, 10x42, 10x43, 10x45, 10x50, 10x56. La binocluri peste 10x evitati diametru mai mic de 42mm lar la cele de 15x nu mai mic de 56mm.
Binocluri de tipul 8x20, 8x25, 10x25 etc. sunt bune numai daca sunt produse de firmele cele mai tari care compenseaza diametrul mic al lentilei cu o calitate foarte buna, imaginea fiind mai slaba dar comparativ cu altele excelenta.
Binocluri de genul 20x50, 16x42, 10x20, 10x25, 10x30 si altele de genul acesta nu sunt de recomandat. Anumite exceptii fiind la binoclurile de la clasele superioare.

Evitati binocluri cu BAK-7, sau lentile care nu sunt FMC. La fel cele care nu sunt Waterproof si sigilate cu O ring.

Nu cu mult timp in urma am avut un schimb de pareri cu Holger Merlitz, un profesor de astrofizica considerat ca una din marile materi cenusii in ce priveste cunostiintele privitoare la binocluri. Mi-a impartasit ceva ce nu cunosteam si anume ca materialele din care Zeiss, Leica si Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase. Cu alte cuvinte, materiale care, deja in faza incipienta, sunt foarte pure si cu o rezistenta foarte mare. Imi confirma o suspiciune pe care am avut-o mult timp si anume ca trebuie sa existe un alt secret in spatele succesului lor in ce priveste confectionarea "sticlelor" lor. Nikon, Steiner, Kowa printre altii folosesc teoretic aceleasi metode de tratament al lentilelor si cu toate acestea nu reusesc sa creeze aceleasi lucruri. Se pare asadar, ca o parte a secretului este constituita de calitatea materialelor cu care lucreaza.

De aceea, si nu numai, trebuie in continuare sa sustin ca in ce priveste binoclurile exista doar 3 firme care se pot plasa pe primul loc:
Zeiss, Swarovski si Leica. Intre ele si celelalte e o distanta destul de mare desi binocluri ca Nikon EDG, Kowa Prominar, Steiner Peregrine sau Nighthunter, par sa se apropie de ele.

Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu?

Da! Luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o magnificatie de 10x42 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 10x42 vei observa ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta parte datorita faptului ca creierul inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul.

Daca privind prin binoclu se pare ca experimentezi o ameteala, ochii iti lacrimeaza, trebuie sa clipesti mai des, te ustura sau par obositi sau experimentezi un inceput de durere de cap....atunci ai un binoclu de proasta calitate. Cu binoclurile de calitate buna nu apar astfel de probleme.

In concluzie, daca ar fi sa spun care este cel mai bun binoclu din lume, la ora actuala, as avea probabil aceeasi parere cu cei de aici:

http://www.birdwatching.com/optics/2008 ... _main.html

Cu exceptia faptului ca intre timp, au aparut cateva binocluri noi dintre care Swarovski Swarovision este dupa parerea mea cel care ar trebui sa se plaseze pe locul 1 atat la 10x42 cat si la 8.5x42.

LUNETE TERESTRE

Aici nu va mai trebui sa scriu la fel de mult intrucat majoritatea aspectelor specificate la binocluri se aplica si la lunete.
Lunetele terestre sunt de doua tipuri: drepte si inclinate.

Ambele au avantajele si dezavantajele lor.
Cele inclinate sunt in general favorizate de ornitologi pt. faptul ca e mai usor sa privesti cu ele in copaci si pasari in zbor. Deasemenea, nu e nevoie sa ridici trepiedul atat de mult pt. ca luneta sa iti ajunga la nivelul ochiului ceea ce face ca trepiedul sa fie mai stabil.
E mai usor sa fie folosite cu monopied pe fereastra de la masina, putand fi orientate in orice directie (adesea multumita butonului ce permite rasucirea lunetei in jurul axului propriu).
Un alt avantaj este ca poate fi folosita si ca luneta astronomica.

Cele drepte sunt adesea preferate de vanatori, pt. ca e mai usor sa privesti prin ele culcat. Deasemenea la tir de poligon, luneta poate fi plasata in aceeasi directie si la acelasi nivel cu arma, usurand verificarea loviturilor de la tinta.
Observatia se face cu o fractiune de secunda mai repede, creierul nefiind nevoit sa se adapteze la unghiul de observatie.

Lunetele terestre vin atat cu magnificatie fixa cat si variabila.
La fel ca si in cazul binoclurilor, cele cu magnificatie fixa sunt optic superioare celor cu magnificatie variabila cat si faptul ca au campuri vizuale mai largi. Au insa dezvantajul faptului ca in momentul in care iti doresti o alta magnificatie va trebui sa desurubezi ocularul pt. a monta un altul. Asta ia secunde pretioase in care pasarea pe care vrei sa o vezi poate si-a luat deja zborul cat duce si la faptul risti sa uzezi canalele de insurbare a ocularului.
De preferat sunt asadar lunetele cu zoom, in special intrucat acestea au devenit de foarte buna calitate in ultimii ani.

Variantele cele mai de calitate, de genul Swarovski, Zeiss, Kowa etc, au doua tipuri de rotite de focalizare. Una mai rapida si una mai fina pt. a obtine un contrast cat mai clar.

Magnificatiile clasice la lunete terestre sunt de 15-45x, 20-60x si 25-75x. Personal nu sunt adeptul magnificatiilor prea mari (peste 60x) intrucat le gasesc a fi inutilizabile, in majoritatea cazurilor, datorita mirajului. Intr-o zi calda de vara, chiar magnificatii de peste 30x vor fi prea greu de folosit.
Pe de alta parte, sunt un mare sustinator al obiectivelor largi. Asta da multa luminozitate lunetei si asa ceva e avantajos in orice situatie. Asemenea binoclurilor, cu cat magnificatia e mai mare cu atat mai bine este daca obiectivul e mare, imaginea devenind mai luminoasa si contrastele mai clare.
Majoritatea lunetelor au asadar astfel de combinatii: 15-45x60, 15-45x62, 15-45x65, 15-56x65, 15-45x50, 20-60x70, 20-60x77, 20-60x80, 20-60x82, 20-60x85, 20-60x88, 20-60x100.

Lunete cu camera de fotografiat

Si aici Bushnell a facut cele mai multe incercari (nereusite si de data aceasta) urmat de KOWA. Din pacate si varianta construita de Kowa s-a dovedit a fi una relativ nereusita, in parte datorita opticii mai slabe si in parte datorita caliatii slabe a aparatului foto.
Daca doriti asa ceva, dupa parerea mea, singura luneta care merita a fi achizitionata la capitolul acesta este Zeiss Photoscope unde atat luneta cat si camera foto au o calitate foarte buna.

Daca ar fi sa fac o clasificare personala a lunetelor aceasta ar fi urmatoarea:

1. Kowa Prominar 883 20-60x88
2. Zeiss Diascope 20-60x85 si 20-75x85
3. Swarovski HD 20-60x80
4. Leica Televid APO 20-60x82 si Nikon EDG 20-60x85
5. Nikon Fieldscope ED 25-75x82
6. Optolyth 20-60x100

Trepied

O luneta fara un trepied de calitate e ca o barca fara carma, imposibil de folosit.
De recomandat este ca trepiedul sa fie foarte stabil intrucat fiecare vibratie e accentuata la dimensiuni insuportabile la magnificatii de 20-75x. Un trepied stabil insa da voie lunetei sa presteze la capacitatea ei reala.
De preferat sunt cele de carbon de gen Manfrotto sau Gitzo, dar merge foarte bine si cu variante din aluminiu.
Personal folosesc un trepied de aluminiu Zeiss, fabricat de Manfrotto pe care am instalat o Kowa Prominar 883 20-60x88. Chiar si in conditii de furtuna pot sa folosesc luneta destul de lejer pana la magnificatii de 40x, iar in conditii normale de vant, pana la 60x.
Nu va zgarciti la trepied ci oferiti lunetei ceea ce are nevoie!

Atat la binocluri cat si la lunete, evitati pe cat se poate sa achizitionati chinezisme. In majoritatea cazurilor optica e foarte proasta si mecanica se va defecta destul de repede. Variantele germane si cele japoneze sunt fara indoiala, de cea mai buna calitate."


Daca se doreste introducerea articolului de mai sus in alte blogguri autorul acestuia cere sa se faca referinta corecta la sursa. O persoana de pe un forum a introdus textul scris de dansul pe vinatorul in mod plagiat si e neplacut. Citez din mesajul dansului: "Eu ma bucur daca toata Romania il citeste intrucat consider ca va prinde bine multora si ii va ajuta sa nu faca greseli si nu doresc bani pt. asa ceva, ci doresc numai ca referintele sa fie corecte. "

O dupa-amiaza perfecta (pentru mine)

Sa ies in natura inseamna pentru mine incheierea unei saptamani. Nu mai am timp sa fac deplasari lungi, dar 2-3 ore pot rupe in week-end. Macar de urc acelasi deal de mai multe ori intr-o luna si tot nu ma las, ca sa nu ma plictisesc aleg trasee diferite. Asa dealul imi pare altul. Acum am urcat pe dealul Releului, l-am atacat ocolindu-l prin garla Plaisorului . Unele poze vi se vor parea cunoscute, e normal, urc destul de des acolo. Mi-am luat ranita, bag in ea un vechi scaun de camping, cateva lucruri de stricta necesitate, imi chem cei doi caini. Cainii mei, cand ma vad imbracat in camuflaj, stiu ca se lasa cu o plimbare, nu ma mai inteleg cu ei de veseli ce sant. O iau la pas, cand aud in spatele meu un schelancait: un catelus pripasit de o luna pe la mine a iesit pe sub gard si vrea sa mearga prima data cu noi. Stiind ca voi merge prin locuri greu de trecut pentru el, am ezitat sa-l iau cu mine. Dar aveam de ales? De ce sa nu isi faca si el botezul padurii? Nu m-a dezamagit, chiar daca la inceput scancea ca un copil de fiecare data cand era oprit de vre-un mal sau de apa si noi ne indepartam, isi facea curaj si trecea.

O iau pe garla, ocolind catunul Diculesti, ca-s mai interesante locurile.



Incep urcusul prin padure:
Pamantul e alunecos, nu mai pot urca asa repede cum eram invatat. Mai folosesc si de maini. Sunt atent si la crengi pentru ca intr-o tura anterioara mi-a intrat una in ochi, acum as fi aratat ca un pirat :).
Ajung sus, in spatele releului, fac o poza cu un peisaj care l-ati mai vazut, dar fara zapada. In stanga, cu prima biserica e Plaisorul; in dreapta, mai in spate, cu cealalta biserica , Panataul. Dealul inalt din stanga (cu platou) e Chichilaia, iar in dreapta se vede Blidiselul.


Trec repede sa fac un foc pentru ca-s fleasca si trebuie sa ma usuc. Lemne uscate sunt destule, trebuie doar sa fac un pat dublu pentru ca e multa umezeala jos.


In timp ce ma incalzesc, golanii mei se joaca sau isi curata gheata prinsa de par si de picioare. Mai dau cainii si cate o tura prin padure, coborand spre garla. Aud prin padure latrand doar glasul subtire al Piciului care incearca sa se tina dupa ei.

Ca sa ma incalzesc si pe dinauntru, zdrobesc niste catina culeasa direct din maracini, incalzesc niste apa si imi fac un ceai. E acru, dar bun. Mie asa imi place.



Pozele acestea doua cu mine mi le-a facut un tinerel care venise cica sa taie un brad de Craciun. I-am explicat cu argumente ca intentia lui nu-i buna, pentru doua saptamani e pacat sa strici un viitor arbore, plus ca-i si ilegal, e plantatie de conifere. Una e sa cumperi un brad din al carui pret Romsilva face impaduriri si da oamenilor de lucru si alta e sa tai dupa capul tau un pom deja plantat. S-a lasat convins de argumente dar si de faptul ca nu sunt brazi la noi, ci doar molid si pin.

Multumit, m-am intors pe alt traseu, pe cel direct si mai facil, pe langa releu, pentru a admira panorama.

Aici avem Patarlagele:
Iar aici Sibiciu de Jos:

Ture de sanatate

Acum cand verdeata dealurilor a fost inlocuita cu griul trist, ar trebui sa astept primele zapezi pentru a-mi bucura vederea. Pentru ca imi place sa ies doar pentru a privi frumosul. Al mirosi si al auzi. Si dealurile comunei mele nu duc lipsa de frumuseti. ( O sa scriu pe indelete in posturi viitoare despre fiecare dintre locurile de la mine. Material am destul.) Perioada aceasta de inceput de iarna, cand inca nu s-a asezat zapada e cea mai putin interesanta. Nu prea e nimic de vazut. Dar nu pot sta degeaba. Incerc sa-mi mentin conditia fizica prin antrenament. Si sanatatea (sper). Imi aleg un deal impadurit si incerc intr-un ritm vioi sa-l urc pieptis, evitand potecile. Imi infig bocancii prin frunzele uscate incercand sa nu alunec, ma tin cu mainile de arbusti si radacini, indreptandu-ma direct catre varful dealului. La inceput mi se parea greu, picioarele ma dureau iar respiratia ma ardea. Am depasit nivelul acesta, acum pot spune ca imi provoaca bucurie. Merg ca un apucat. Daca trece un week-end si eu nu m-am angajat la un efort de genul pomenit mai sus, visez noaptea ca alerg, ma trezesc incordat tot, cu dureri in coapse. Cred ca da dependenta :).
Prea multe poze nu am facut pentru ca mi-e greu sa car aparatul foto dupa mine, dar atunci cand am avut compania unor prieteni (Vali Culachi si sotia lui) am putut retine cateva imagini si incropi un clip:


In timp ce urcam, am vazut in spate, printre copaci, Panataul:

Si Plaisorul:


Cand ajungem sus, cautam fructe de padure.
Fructe de paducel, care acum dupa brume si inghet nu mai au gustul acela fainos din toamna, sunt chiar placute:


Si catina, si-a mai pierdut din savoare dar inca e buna :


Rupem crengutele de catina inlaturand tepii si mancam boabele ca de pe stiuletele de porumb. In una din ture mi-am luat si mojarul din lemn ( din acela obisnuit de se gaseste pe la comercianti in piata) si am zdrobit fructele de catina, am adaugat apa si am baut suc de catina pregatit "la botul calului" cum s-ar zice. Asta da suc proaspat. De atunci iau mojarul in permanenta dupa mine. Mi se pare de baza. Il folosesc si pe post de cana.

Daca vrem un ceai aromat putem gasi pe langa tufisuri,in iarba, la adapost , cimbrisor:
Cimbrisorul e bun ca incalzeste pe vreme rece.

Ca tot ma plangeam de faptul ca peste tot e gri ( cu exceptia pinilor si molizilor plantati pe versanti care nu pot imbunatati totusi atmosfera mohorata), dau peste un arbore verde. E oare un foios cu frunza inca..... ? AAA...Un cires??? Nu, m-am lamurit imediat ce m-am apropiat: e un cires intr-adevar, dar napadit de iedera. Iedera e mereu verde. Daca ar fi fost vara sigur as fi trecut pe langa si nu as fi bagat de seama. Am stat cateva minute si am admirat.




In unele din ture, la sfarsit, dupa ce am obosit si transpirat bine, pun de-un foc sa-mi usuc hainele si sa ma incalzesc. Zic in unele ture, pentru ca trebuie avut grija, peste tot e cineva proprietar de livada sau faneata si poate veni cu obiectii. Sau trece vre-un piroman si-i dau idei. Coclaurile nu-s chiar un paradis,stau cu ochii si urechile ciulite. Nu stiu niciodata peste cine dau. Nu toti sunt cu gaduri curate, de curand am vazut niste indivizi tragand lemne cu calul dintr-o plantatie de mesteacan, dupa cum s-au purtat e clar ca furau. Am evitat de la distanta, oamenii surprinsi asupra faptului pot deveni periculosi. Sau pot fi si braconieri. Va dati seama ca nu-i combinatie. Oricum, nu-mi strica acestia bucuriile mele. Iar focul e una din ele:

Arzator cu combustibil grasime animala (untura)

Vroiam de mai demult sa-mi fac un arzator care sa foloseasca un combustibil cat mai simplu si ieftin. Ceva din gunoaie.Nu sa-l folosesc neaparat la gatit ci pentru incalzit si luminat cat mai mult timp fara sa-l alimentez. Sa-l las afara sa arda ca sa nu mai stau sa pun toata noaptea lemne pe foc. Ideea mi-a venit in timp ce discutam cu colegii si prietenii pe bushcraft.me, Alex si Madwolf, despre candele si lumanari. Le multumesc pe aceasta cale. Sper sa nu plagiez pe cineva, vreau doar sa dau idei celor care au nevoie de asa ceva. Ideea mea nu are nimic original, grasimea animala se foloseste din cele mai vechi timpuri ca sursa de caldura si lumina, dar e placut si cand reinventezi roata :) .
Deci avem nevoie de un vas din tabla sau ceva care sa reziste la caldura ( o oala veche sau o galeata din tabla ar fi deja idealul), untura ( poate si si folosita sau ranceda pe care gospodinele o arunca,dar poate fi folosit si ulei de asemenea folosit), si cateva cartoane rulate (sau carpe). In functie de ce aveti la indemana puteti improviza. Eu am taiat pe jumatate o cutie de masline (din aceea de 2,5 kg ) , am pus untura in ea ( eu am pus cam multa si da pe afara cand introduceti cartoanele, deci puneti cu masura) si am introdus cartoane rulate in cutie. Metoda cu cartoanele rulate se foloseste la acele "lumanari de supravietuire" care folosesc drept combustibil parafina. Sunt ok acelea, dar parafina e scumpa si nu e intotdeauna la indemana. Practic eu am folosit doar deseuri de la gunoi.
Am dat foc cartoanelor.Dupa un inceput timid, cand credeam ca experimentul e un esec, am rascolit prin cartoanele arse la suprafata astfel ca focul a avut aer si s-a intins pe toata suprafata cu combustibil.



Cred ca influienteaza mult faptul arderea faptul ca untura s-a topit intre timp, cand era solida de abia ardea. Am urmarit evolutia arzatorului pana la final si am filmat cam din ora in ora diferite momente ale sale pe care le-am grupat intr-un videoclip.
Timpul de ardere mi-a intrecut asteptarile: 5 ore si 15 minute! Doar cu un sfert de ora inainte sa se stinga a scazut intensitatea flacarii in rest flacara a fost multumitoare.

Napul

Am in gradina o tufa de napi. Cei mai multi cunoasteti napul, dar fiind o planta a carei valoare a fost trecuta cu vederea si cultivarea lui a devenit doar accidentala, chiar si la tara sunt persoane care n-o cunosc sau nu stiu cat de valoroasa poate fi.
In primul rand sa prezint fizic napul ( helianthus tuberosum), numit topinambur prin unele tari. Mai jos vedem o tufa matura de napi infloriti ajunsi la maturitate, lujerii napilor depasesc in general 2 metri:

Am facut si un filmulet :



O tufa de napi asa cum arata ea vara (poza e facuta tot acum dar napii au fost cositi din greseala si nu au ajuns la maturitate, nu-i problema, de napi nu scapi decat cu metode radicale):

Napul infloreste la sfarsitul lui septembrie- inceputul lui octombrie. Florile napului sunt foarte frumoase, seamana cu floarea-soarelui, din acest motiv poate fi cultivat ca planta decorativa. Florile sunt melifere, toamna cand nu prea mai sunt alte flori devin cautate de albine.

Asa arata napii scosi din pamant, sunt niste tuberculi asemanatori cartofilor dar mai mici in general si cu forma neregulata


Asa arata napii recoltati si spalati (sa stiti ca se spala cam greu de pamant):

Napii sunt apreciati de copii, au consistenta unei ridichi rosii si sunt gustosi. Cei mai in varsta mi-au spus ca in copilarie era bucuria lor sa scormone in pamant dupa tuberculii acestia. Cati copii mai stiu acum ce sunt napii?
Napii nu-s doar o delicatesa pentru copii, sunt un aliment foarte sanatos. Contin vitaminele A, B, C si bogati in saruri minerale. Se pot face salate cu ei cruzi sau se pot prepara ciorbe, piureuri din napi, inlocuind cartoful. Si sunt si mai sanatosi. Pentru ca nu contin amidon ci inulina, un polimer al fructozei este recomandat diabeticilor pentru ca nu le afecteaza glicemia.
Legat de supravietuire: am citit pe undeva ca in al doilea razboi modial taranii francezi au supravietuit cu napi, napii fiind printre putinele alimente pe care nu le rechizitionau germanii. Chiar daca se incearca cultivarea lor agricola partea cea mai interesanta e ca napii cresc singuri, ii arunci in pamant si nu mai scapi de ei, ii tai, ii sapi si cresc ca iarba rea :) . Si nu trebuie neaparat sa ingropi doar tuberculul, ci cand cureti cu cutitul coaja napului sa pastrezi mugurii( asperitatiile de pe coaja) si sa-i ingropi in pamant. Nu au nevoie sa-i ingrijesti, cresc foarte inalti si umbresc orice buruiana si o sufoca, deasemeni nu sunt atacati de boli si deci se preteaza la culturi ecologice. Atentie ca daca sunt in preajma altor plante cultivate mai scurte le extermina [mie mi-au uscat o frumusete de liliac alb :( ]. Nu-s pretentiosi la sol, dar e bine sa aibe sol mai gras, apa de ploaie e suficienta dar nu strica sa puneti si furtunul pe ei. Personal daca as fi pus in situatia sa plec in pribegie pe langa cateva unelte mi-as lua niste napi cu mine. Fiind foarte apreciati de porci (de unde si numele de nap porcesc) cred ca as duce lupte grele cu mistretii, dar i-as pune intr-un loc bine ingradit cu lemn si catina. Toamna as avea prima recolta. Napii se pastreaza peste iarna in pamant, fiind rezistenti la ger inghetand si dezghetandu-se de cateva ori iarna nu-si pierd proprietatile si ii scoti atunci cand ai nevoie de ei, iarna sau primavara. O smecherie e sa tai cam la juma de metru tulpinile pana in ierna ca sa retina zapada deasupra tuberculilor si sa nu ingheta foarte rau plus ca au umiditate primavara. Se pot conserva peste iarna si prin murare alaturi de varza. Se pot si usca feli la soare sau in cuptor.
Napul (tuberculul) e mai valoros decat porumbul pentru animale. De asemeni si tulpina verde este un bun furaj pentru animale, se pot consuma de catre om si frunzele tinere si lastarii primavara in salate.
Despre proprietatile lui medicale: recomandat in anemii, stari de oboseala, diabet, afectiuni cardiace, tuberculoza, ulcer gastric, constipatie. Datorita cresterii imunitatii organismului previne bolile si aceasta mi se pare calitatea lui cea mai mare.
Subiectul poate fi imbogatit cu ajutorul vostru, orice informatie in plus e de folos.
Update adaug si o poza cu frunza napului:

Culesul coarnelor

Week-endul trecut am fost la cules coarne.

Fructele acestea rosii, placut acrisoare sunt astringente. Din ele se prepara cornata, o bautura asemantoare visinatei si preparata la fel. De asemeni, iese o pasta foarte gustoasa. Cele pe care le-am cules vor merge cele mai multe la pasta si o parte la cornata. Pentru ca multi le cunoasteti nu insist prea mult, puteti veni voi cu chestii noi, vreau doar sa va arat o metoda de cules coarne simpla si eficienta. Culesul bobita cu bobita implica prea mult timp, ne-ar lua o saptamana sa strangem cateva kilograme. Asa ca se aseaza sub corn o patura, folie sau o foaie de cort. Daca e chestie de supravietuire iti scoti si jacheta de te tine :) . Se scutura cornul iar fructele se strang cu usurinta de pe lucrurile intinse. Sa arat:


Toporul datorita coziilungi l-am folosit doar la aplecat, scuturat. Arbustii nu au avut de suferit nimic din pricina metodei de cules.
Iata si rezultatul muncii: