marți, 9 iulie 2013

Rachita, protectia malurilor



Intr-o postare anterioara va povesteam ca am permis rachitei crescute la parau sa cresca nestingherita, rachita pentru a-mi proteja malul de eroziunea provocata de apa atunci cand se umfla paraul in urma ploilor.





Rachita poate creste sub forma de tufa foarte mare:


Proba adevarului, a venit apa mare dupa atatea ploi, ridicandu-se la un metru ( nu asa mare sa ne sperie dar puteau fi pagube) fata de nivelul obisnuit. Iata cum "lucreaza" rachita: se culca de-a lungul malului sub forta apelor si a sedimentelor, nepermitand apei sa rupa din mal:



Apa trece, malul ramane!

marți, 2 iulie 2013

Rădașcă

Conform Wikipedia : În Europa Centrală și Sudică rădașca a devenit foarte rară. Asta se datorează nu atât colecționarilor de insecte, cât mai mult dispariției tot mai multor habitate, mai ales păduri de stejari, respectiv exploatării comerciale a pădurilor și îndepărtarea "lemnului mort".

M-am bucurat mult sa o revad. Acum 25 de ani era o insecta des intalnita pe langa casa. Cateva exemplare am  mai vazut in ultimii ani dar niciuna asa de mare. Bine ai revenit!



joi, 13 iunie 2013

Inverzirea pamantului sau mica mea jungla


Urat mi-a fost sa vad pamantul gol. Prefer un teren cu balarii si buruieni decat unul "barbierit".  Verdele plantelor inseamna viata. Am mai scris aici  La plantat de 1 Decembrie despre consolidarea unui mal al paraului ce reprezinta spatele gradinii mele.

Inceputul lui decembrie 2011.
Locul e ingradit cu crengi, resturi vegetale pentru a nu permite intrarea animalelor sa strice. Am facut doar un gard din materiale ce se vor descompune in timp si va fi inlocuit de un gard viu din rachita, salcie, si arbusti cu maracini ( cu flori si fructe) si ce imi va mai pica in mana. Experimentez, vad ce merge si ce nu.  Pret gard 0 lei. Ceva dureri si intepatiri in maini.
 Peisajul era deprimant, cerea intervetie.



Practic terenul e format din doua bucati, cea de sus, inclusa in gradina printr-un gard de plasa si plantat din 2010 si cea de jos, spre parau, inconjurata de gardul din crengi.


Sus, pe mal



Jos, langa garla








Primavara lui 2012. Se vad niste trepte facute din resturi de pavaje sau caramida la care am adaugat mai tarziu o mana curenta din lemn de salcam sa cobor intr-o zi la garla direct pe aici.







Primavara lui 2013.

Plantari noi de salcam, rachita, inlocuit salcioara care nu s-a prins. 2012 a fost destul de capricios, ploaie multa primavara si seceta cumplita de vara pana toamna.  Am aruncat si  seminte de lucerna, facelia, ce mi-a picat in mana. Dar pleava de fan a fost cea mai tare. Ceva experimente cu catina, paducel si maces puse in gardul din maracini. Am pus si niste mana Maicii-Domnului, creste repede si inveleste in catva ani crengile sterpe. Catina s-a prins usor, paducelul ( dar si macesul) are o radacina adanca si nu prea merge transplantat decat daca e mic, o sa incerc la toamna sa seman fructele cu samburi, am citit ca se inmulteste usor asa. Dar e mult de la teorie la practica. Toate par asa frumoase cand sunt scrise prin carti, dar cand plantezi ceva rupandu-ti spinarea si astepti o juma' de an sa se prinda sau sa rasara si nu sunt semne bune .... Dintre arbustii/arborii care se preteaza in zona la mine cel mai bine pentru garduri vii sunt paducelul, lemnul cainesc, visinul, corcodusul, macesul, catina.  Gardurile vi sunt foarte importante, aici isi pot face culcusul sau cuibul multe vietati folositoare pentru o gradina sanatoasa. Murul e iarasi bun pentru gard, inteapa si pentru ca poate imbraca repede si frumos  gramada de crengi moarte, dar trebuie sa ma duc mai la munte sa caut. Timp sa fie. Liber.

Am inceput sa folosesc la consolidare malului si aparare amvelope uzate, din cele de autoturism ( le-am vopsit in alb sa nu incinga pamantul din ele la vara) prin gradina pe marginea potecii, anvelope de camion umplute cu bolovani in interior si cu pamant in mijloc pentru consolidarea malului. De ce pamant si nu cu pietre ca toata anvelopa sa fie foarte grea? Pentru ca am pus in mijloc rachita, de fapt am aplecat o parte din ramurile unei tufe de rachita apropiate, am bagat-o pe dedesupt prin cauciuc si practic am inmultit rachita prin marcotaj. Rachita face repede radacini. Rachita se inmulteste prin infigerea ramurilor in pamant dar eu maresc suprafata unei tufe si prin asezarea unui bolovan peste cateva ramuri aplecate din tufa.  Uitati-va bine la imaginea de mai jos. Trebuia sa fac foto atunci cand nu era inverzita rachita, dar totusi se pot zari ramurile din dreapta aplecate pe sub cauciuc.
Anvelopele umplute cu bolovani sunt cea mai ieftina si mai sigura metoda sa te aperi de inundatii, am vazut acum multi ani, cand a venit paraul mare si a inundat: un monolit din beton imens  a fost luat de ape, un cauciuc de camion cu bolovani in el a ramas pe loc chiar daca apa a trecut cu catva metri inaltime peste el. Un parau cand vine mare nu e format doar din apa tulbure, aduce bolovani si busteni imensi care se deplaseaza pe sub suprafata apei lovind cu putere precum berbecii armatelor antice. Cauciucul e elastic, incaseaza loviturile pietrelor si bustenilor si nu-l misca, iar bolovanii ii asigura greutate sporita . Cel mai frumos cand pui si o salcie, rachita sau un salcam in mijloc. Frumos, ecologic si folositor.



Pe poteca:
galbenele

 Rosii



Salvie





Salcam plantat in anvelopa.


In coltul unde loveste apa am pus doar doua cauciucuri de autoturism pline cu pietre sa se sparga apa de ele cand va veni mare. Le-am legat cu sarma de resturile unui gabion din care nu au ramas decat niste bucati metalice. Langa am niste salcie prinsa de 2 ani pe care apa nu a doborat-o chiar daca a luat-o in plin.  Poate va intrebati de ce nu fac un zid din cauciucuri:
-ar arata foarte urat, ca la un depozit de anvelope uzate, eu vreau sa fie cat mai natural iar cauciucuri cat mai putine, sa fie camuflate de vegetatie
-nu ma opun apei  precum un zid sau baraj, apa daca i te opui doboara tot, in plus ca poate "bate" in alta parte si strica, cel mai bine e sa fi flexibil, sa o lasi sa treaca dar sa nu rupa. Unde trece apa prin rachita  o apleaca si lasa pamant, nisip.  Parca si la aikido li se da un exemplu cu rachita care se apleca dar nu se rupe. Nu te opui fortei.  Urmaresc de multisor modul cum se manifesta apa cand vine mare si urmele lasate de ea, unde a rupt si unde a lasat pamant ( nomol, nisip, etc).


 Mica mea jungla :)
 Salcamii au inflorit foarte frumos anul acesta dar nu am fost in stare sa-i pozez. Unul s-a rupt de atata greutate a florilor.
Inca de anul trecut am raspandit catva saci de pleava de fan aici. Si doua roabe de gunoi de pasare, ca prea era sterp. Nici daca imi dadea cineva gratis n-as fi pus gazon, oare iarba facuta de Dumnezeu nu e buna? Sau e cea mai buna? Pamantul galben si sterp scos din excavatii e acoperit de ierburi de tot felul acum: sulfina, pelin, nalba, patlagina, papadie, mierea-ursului, toporasi, etc. Mi-au rasarit catva corcodusi si...2 meri de-o schiopa. Sper sa reziste. Am pus doua vite-de-vie langa gardul de plasa, in 2-3 ani sa-l acopere si sa-mi ofere putina intimitate. Si struguri pentru pasarile cerului.












Stiu ca mai e de lucru dar cel mai important este sa astept sa creasca ceea ce am plantat........

miercuri, 29 mai 2013

Cateva imagini de la tara



Dealul releului

Salcioara inflorita Elaeagnus angustifolia
Sor cu frate Melampyrum bihariense

Lemn cainesc
Ligustrum vulgare



In fata casei

 
Florian la parau arunca cu pietre




vineri, 24 mai 2013

Descopera.ro - Un articol interesant despre catina

 Citez din articol: "La noi în ţară este răspândită îndeosebi în regiunea deluroasă a Munteniei şi Moldovei, fiind mai rară în stepele litorale ale Mării Negre. Cea mai largă răspândire a cătinei a fost observată în zona bazinului râului Buzău, unde creşte din abundenţă atât de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii care urcă la mari înălţimi. Este o plantă căreia-i priesc terenurile sălbatice, cu vegetatie diversă şi însorite."  Fain! Pai despre zona unde locuiesc este vorba:).

Cititi tot articolul din link-ul de jos, e foarte interesant. Si cand ma gandesc ca la mine catina ( ma refer arbust) e mai mult hrana pentru capre si material pentru garduri! Stiu ca se mai faceau achizitii de fructe de catina mai demult dar la un pret ridicol, daca ar exista un centru local serios care sa cumpere si sa prelucreze fructele de catina ar asigura o sursa de trai multor oameni. Si sa nu uitam aspectul ecologic din fragmentul citat mai sus: "este o plantă căreia-i priesc terenurile sălbatice, cu vegetatie diversă şi însorite." Daca un teren cu catina ar fi in proprietatea cuiva, iar proprietarul ar obtine foloase din vanzarea anuala a catinei, atunci acesta ar fi nevoit sa-l pastreze salbatic. In momentul de fata, singurii care culeg fructele de catina sunt vanzatorii de fructe de pe marginea DN 10, acestia recurg la taierea cu toporul a arbustilor ( nu le zice nimeni nimic pentru ca sunt in conceptia multora doar maracini de care oricum nu prea poti scapa usor de pe pasune sau faneata), incarcarea lor in masina (obligatoriu dacia 1310 sau papuc :) ) si culesul la domiciliu. S-ar schimba situatia atunci cand ai avea nevoie de arbusti in permanenta sa-i culegi, nimeni nu-si taie ciresul sa-l culeaga doar o data!

Articolul:

http://www.descopera.ro/natura/10566152-catina-miraculosul-ginseng-romanesc

marți, 26 martie 2013

Din partea grupului TEI: Despre sobele-rachetă - a patra carte din biblioteca gratuită TEI!

Dragi prieteni ai Agriculturii Sustenabile, 

Suntem tare bucuroși să anunțăm apariția în limba română, în traducerea gratuită a grupului TEI, a splendidei cărți a lui Ianto Evans și Leslie Jackson despre "sobele-rachetă" - "o carte despre un sistem unic de încălzire, care va deveni nepreţuită şi fascinantă pentru oricine doreşte să se încălzească cu lemne şi să-şi menţină confortul 24 de ore pe zi." 

Dar, înainte de a vă îndruma către linkul cărții, am dori să vă spunem câteva lucruri foarte importante din "culisele" TEI. 

La acest moment, avem traduse integral sau în proporție de peste 90% nu mai puțin de 10 cărți (!) (estimăm că în aproximativ o lună, la acestea se vor adăuga încă 4. Și peste încă o lună, încă 4. Știm, e absolut îngrozitoare această perspectivă :) ). 

Aceste cărți aparțin următoarelor domenii: agricultură sustenabilă și permacultură (3 cărți), economie alternativă (2 cărți), arhitectură ecologică (o carte), sere și unelte gospodărești pe care le poți construi singur (2 cărți), Peak Oil și efectele acestuia (o carte), pedologie și microfauna solului (o carte). Toate, fără excepție, sunt cărți esențiale, multe dintre ele devenite deja clasice. 

Înainte de a ajunge la public, fiecare dintre aceste cărți trebuie să fie citită și corectată paragraf cu paragraf, frază cu frază, de un redactor - adică de un om care cunoaște foarte bine și limba română, și limba-sursă (engleza sau franceza). O muncă dificilă, care cere mult timp, multă atenție și foarte multă răbdare. În acest moment, mica noastră echipă de redactori nu poate acoperi decât o mică parte din cantitatea de pagini traduse. Așadar, pentru ca cele 10 cărți despre care spuneam mai sus să poată ajunge să fie distribuite liber, ca și celelalte cărți TEI, avem o imperioasă nevoie de noi redactori. 

Nu putem oferi bani, fiindcă TEI e un grup de voluntari. În schimb, oferim o echipă mai motivată decât orice multinațională, accesul la cărți superbe care vor fi citite ulterior de câteva mii de oameni, mândria de a fi contribui la un proiect fantastic de frumos și certitudinea că lucrând bine și cu folos împreună, vom face din România un petec de pământ mai bun și mai respirabil. 

Aceia dintre voi care pot să-și asume această sarcină pe cât de dificilă, pe atât de nobilă, sunt rugați să ne scrie la carti.din.tei [a rond] gmail.com . 

Firește, avem în continuare nevoie și de traducători (amatori sau profesioniști) din limbile engleză și franceză. Ne pot găsi la aceeași adresă: carti.din.tei [a rond] gmail.com

În final, vă rugăm să distribuiți linkul de mai jos însoțit și mesajul de mai sus.

Și acum, în aplauzele Dvs., Ianto Evans și Leslie Jackson: :)

http://www.scribd.com/doc/132185105/Ianto-Evans-Leslie-Jackson-Inc%C4%83lzitoare-cu-mas%C4%83-termic%C4%83-TEI