miercuri, 16 august 2017

Dupa mure


   Ce bine! A venit mini-vacanta de Sfanta Maria! Sa profitam si sa facem putina miscare. Daca nu exista motivatie iti cauti una: de exemplu iti zici ca vrei sa culegi mure salbatice. M-am gandit cat de bune sunt cele salbatice fata de cele cultivate ce au gust de dude decat de mure si motivatia e gata. Arunc rucsacul in spate, o sticla de apa in el, cateva vase cu capac pentru mure, briceag si doua tricouri de schimb. Sa nu uit, telefonul in buzunar pentru fotografii. Nu mai car aparatul foto dupa mine ca-i prea incomod.  Am pornit la drum pe dealul Chichilaia catre satul Corcoianu printre tufe de catina:

  



   Dealul e alcatuit din hume ce  formeaza ravene.
 


    Pe marginea drumului vad un porumbar: fructele sunt tari si acre acum dar sunt astringente. Sunt excelente daca te-ai deranjat la stomac.  Mai tarziu, in toamna sunt mai moi si se mai indulcesc. Porumbarul e alaturi de corcodus stramosul prunului.


    Ajung in satul Corcoianu si caut un loc pe unde sa urc pe deal. Stiu ca multe poteci au fost inchise de gradini noi sau au fost ocupate de maracini in absenta animalelor domestice numeroase de alta data. Pe unde am urcat anul trecut nu mai pot. Aleg "pe la Iustin" loc umblat mai des de oameni cu animalele la pascut. Urc. Atentie pe unde calc: apar gauri in hume de pana la un metru in care iti poti rupe piciorul:


  Poteca printre catini e batuta de animale si oameni, ma bucur, sper sa nu am surprize:



  Hopa: era prea frumos, s-a infundat poteca. Ma intorc si caut urme, o iau la dreapta si ocolesc.


 Dau in poteca, dincolo de ea o gradina cu porumb cultivat la altitudine.


 Poteca ce-mi place, marginita de maluri inalte cu maracini:


Ma uit inapoi:


 Mai este de mers, vad niste tufe de catina pline de fructe, anul acesta e bun pentru cules, s-a facut multa catina. Am vazut ca se vinde inca de acum o luna de zile, dar inca nu e suficient de coapta pentru un maxim de vitamine. Stim smecheria: acum se culege cel mai usor, cand e coapta se zdrobesc  fructele:


    Am ajuns in locul cu salcii numit la Bâlci. De unde pana unde sa fi fost aici vreodata un  bâlci? Am intrebat si eu pe oameni din Corcoianu deoarece ei ii spun asa. Cineva a vrut sa ma lamureasca dar m-a bagat in ceata mai rau: "asa ii zicem pentru ca era un loc unde duceam vitele la adapat". Apelez ca tot omul modern la google si pe dexonline gasesc:

bâlci

1. Târg mare ținut în anumite perioade ale anului, la sărbători importante și însoțit de spectacole și de petreceri populare. 
Citesc mai mult:  bấlcă sf [At: DAME, T. 74 / V: bălc sm / Pl: ? / E: nct] (Rar) 1 Ulcior. 2 Conținutul unei bâlci (1). 3 Ulciorul împreună cu conținutul.


     M-am prins:   bâlcă e numita fantana improvizata de unde beau animalele, pluralul-bâlci pentru ca sunt mai multe ochiuri de apa acolo. Pe un deal destul de uscat doar aici pot creste salcii. Locurile de adapat sunt azi neingrijite, totusi apa persista in ciuda secetei cumplite.





   Dupa un pic de odihna la umbra salciilor am ajuns si la mure. Nu sunt toate coapte, dar asa sunt murele, se coc pe rand pana in septembrie. 
     Un mic secret destainuit de un prieten: in situatii de supravietuire o fiertura din frunze de mur si de zmeur este cel mai indicat ceai alimentar. Nu prea concentat, fiert cateva minute bune, iti poate repara stomacul daca ai mancat cine stie ce porcari din natura si te si hraneste cat de cat ca o supa.

 


     Frunzele ca frunzele, sa vedem fructele. Am umplut patru galetuti de iaurt cu mure nu inainte de a ma satura eu.  Pentru ca eram infierbantat de la mers nu am vrut sa beau apa pana nu imi revin, am mancat in schimb mure zemoase si minune mare, mi-a disparut setea. Nu mancasem nimic de dimineata la plecare si am simtit ca imi revine si energia. Chiar sunt bune!


   O iau la vale, ma uit departe pana in lunca raului Buzau:


 V-am convins? Ce mai stati, haideti pe deal!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu