Salutare,
sunt si eu la inceput cu stupii, mai precis la finalul celor trei ani de "stagiatura" pentru ca asa se zice, apicultura o intelegi doar dupa trei ani. Facultate, ce mai! Anul a fost extrem de prost, daca in pastoral s-a mai cules ceva, pentru stupii mei stationari a fost de-a dreptul foamete. A plouat in timpul infloririi pomilor fructiferi, salcamul nu a secretat, a fost noapte frig. La faneata aveam sperante dar si atunci a plouat cam tot timpul . Am fost nevoit sa fac hraniri de completare cu 40 kg de zahar ( am putini stupi, se intelege), am hranitoare din lemn de tip uluc dar cele cateva sute de ml capacitate ale lor m-ar fi obligat sa le umplu mai des, lucru imposibil pentru mine. Asa ca am mai cautat pe net si am citit ca se poate improviza un hranitor dintr-un borcan rasturnat al carui capac este prevazut cu gaurele. Avantaje: risc de furtisag mai mic pentru ca nu se umbla cu sirop descoperit si risc de inec pentru albine egal cu zero. Ok, toata lumea prezenta borcanul de 800 ml. Atunci m-am gandit, de ce sa nu pun borcane de 1700 ml? O data la doua saptamani le pun un astfel de borcan, daca e prevazut cu multe gaurele il pot trage repede in una-doua zile, iar in restul celor doua saptamani au timp sa si capaceasca mierea obtinuta din sirop. Asa ca am trecut la treaba inca din august: am facut sirop din zahar concentratia 2 kg zahar la 1 litru de apa, dizolvand intr-o oala mai mare zaharul in apa fiarta si data de pe foc. Nu se fiarbe zaharul cu apa. Se intelege, siropul l-am administrat albinelor a doua zi. Am perforat capace de borcan cu o sula, am pus siropul in borcane. Bun! Problema e ca atunci cand rasturnam borcanul, pana opreste presiunea hidrostatica siropul tot mai curge putin, putand provoca probleme precum furtisagul. Asa ca am rasturnat borcanul deasupra ramelor ca sa traga repede albinele, apoi am pus borcanul cu capacul in jos dupa diafragma pe doua sipci sa aibe loc albinele sa intre si sa traga siropul. Nu am avut furtisag, ceva agitatie in stup a fost mai mare ca de obicei dar cam atat. Albinele au tras intr-o noapte tot continutul ( foame mare ), eu mi-am vazut de drum la Bucuresti, iar albinele au prelucrat siropul si l-au capacit. Dupa doua saptamani am repetat operatiunea, inca mai era nevoie de mancare. Un prieten apicultor cu experienta m-a atentionat ca administrand sirop in cantitate asa maredintr-o data unor familii mai putin puternice ca ale mele risc sa le produc diaree sau alte neplaceri pentru ca nu au timp sa-l prelucreze. Vedem ce-o fi, eu m-am riscat pentru ca nu am de ales.
Apicultorii administraza de obicei cu borcanul pe sus, printr-un podisor prevazut cu o gaura acoperita de capacul borcanului. Nu deranjeaza astfel albinele plus ca au stupii plini cu rame si nu mai au loc dupa diafragma sa introduca borcanul ca mine. Pe viitor poate fac la fel, dar nu am avut podisoare de acest fel si loc a fost sa introduc borcanul.
Sper sa fie o iarna usoara!
Si?, cume este cu stupii, mere treaba or ba?
RăspundețiȘtergeremerge,dar e loc si de mai bine
ȘtergereAveti o alta modalitate tot ceva de genul acesta.
RăspundețiȘtergere