Nucul rasarit din nuca

Intr-o epoca in care talibanii nostrii nu fac decat sa culce la pamant paduri intregi si apoi se dau stalpii societatii, autenticul taran roman, care si-a primit bucatica lui de pamant exploatata nemilos in cadrul C.A.P.-ului, incerca sa ii redea infatisarea pe care si-o aminteste ca o avea ogorul lui pe vremea parintilor sai. In primul rand vrea sa isi delimiteze proprietatea si sa fixeze solul supus alunecarilor de teren sau atacului apelor revarsate prin plantari de salcami si nuci.

In ultimii 20 de ani regiunea unde locuiesc s-a inverzit prin cultivarea celor doi arbori. Acestia au si valoare economica pentru gospodariile taranesti pe langa cea de fixare a solului. Lemnul nucului si salcamului, florile salcamului , fructele nucului . Atat de mare e valoarea nucului ca teoretic ar trebui luata, conform legilor in vigoare, autorizatie pentru o taiere a lui. Talibanii au legile lor asa ca nu au nevoie de autorizatie. Nu insist aici. Ei traiesc in lumea lor, eu intr-a mea.
Eu doar vreau sa discut alt lucru. Si anume ca nucul rasarit din nuca are o capacitate de fixare a solului cu mult mai mare decat a nucului plantat ca puiet. De ce? Omul de la tara cand scoate puietul de nuc din pamant stie ca ii reteaza '' morcovul'', adica pivotul. Am si eu nuci prinsi prin plantare. Se prind si asa dar radacinile vor creste predominant pe orizontala pe cand la nucul rasarit direct din nuca radacinile se vor duce in adancime, pivotul ajungand la aproape 10 metri. Am aflat acest lucru de aici , de la un specialist.Aflati in articol si despre cum sa saditi nucile. E perfect pentru cei care fac agricultura. Pentru unul ca mine e prea complicat. Sau poate sunt eu prea lenes (99%). Eu urmaresc natura sa vad cum actioneaza ea. Acesta e si scopul blogului. Am vazut o multime de nuci rasariti singuri. Lasati de capul lor s-ar face ditamai arborii. Dar nu au rasarit intotdeauna unde sunt necesari, adica la marginea ogorului. Nucul are si defectul ca sub umbra lui nu prea mai creste nimic. Nu pot lasa sa-mi creasca nuc in gradina de zarzavat. Asa ca ar fi bine sa ingropam cateva nuci pe langa gard si sa asteptam 20 de ani ? Dar de ce nu rasar toate nucile cazute pe pamant? Pentru ca doar cele care intrunesc cateva conditii. Una din ele este nuca sa aibe crapatura in sus. Ca sa va edificati am smuls dintre randurile cu salate un nuc rasarit singur. Sa ne uitam cu atentie:







Concluzia: sa ingropam la mica adancime nuci cu despicatura in sus si sa asteptam. Mai multe sa avem de unde alege, nu toate incoltesc sau unii nuci vor fi mai firavi si ii inlaturam lasandu-i pe cei vigurosi. Sa le ingropam toamana ca atunci cad ele din nuc. La mica adancime caci asa sunt ele ingropate natural, prin inveliri cu pamant in urma ploilor, lucrarilor agricole, etc. Avem impresia, ca fara noi oamenii, nu ar exista pomi fructiferi. Atunci cine a sadit nucul din padure? Poate cativa, restul sunt de la nucile cazute. Sa asteptam luna mai sa vedem apoi ce a rasarit. Si.... sa asteptam cativa ani buni sa ne bucuram de ei.
Ca daca punem nuci, salcami, daca plantam sau nu pomi si padure, vremea tot trece. Asa ca mai bine sa plantam pomi. Cine poate mai multi. Vremea trece, pomii cresc. Si putem sa ne mandrim in fata copiilor: acesta e pus de mine pentru tine! E ca in reclama aceea cu lucrurile de nepretuit.

Despre ororile traite de prizonierii de razboi in lagarele sovietice si cate ceva despre ...macris

Pe domnul Gima mi-l amintesc vag: era un batranel retras care fusese invatator. Socializa doar cu cateva persoane, stiam de la acestea ca a avut niste deceptii vis-a-vis de rudele dansului dupa venirea in tara din prizonieratul de la "rusi", deceptii care l-au facut sa rupa legaturile cu familia. Un prieten care s-a apropiat mai mult de dansul mi-a spus ca era un bun cunoscator al plantelor medicinale si ca l-a initiat in cunoasterea lor. Se pare ca intocmise un manuscris despre plantele medicinale de pe la noi dar cred ca s-a pierdut.
Acum 13 ani, cei care au avut grija pana in ultima clipa de acest batranel mi-au permis sa "xeroxez" cateva hartii ramase de la dansul. Asa am aflat despre viata de iad pe care a dus-o si au dus-o prizonierii de razboi inchisi in lagarele sovietice. Cititi mai jos un fragment din ce am gasit:




Prizonierilor li se permitea corespondenta cu cei dragi, dar cenzura nu permitea decat carti postale si scrisori in care cei inchisi nu puteau decat sa-si anunte familia ca sunt "sanatosi si vor veni cat de curand acasa"

carte postala din lagar, fata-verso:

Alta carte postala dar dupa doi ani
fata-verso:




Mai adaug doua carti postale trimise de domnul Gima tatalui sau in timp ce era in armata romana (se intelege, sunt de dinainte de prizonierat), le pun pentru cei interesati de felul cum arata corespondenta pe atunci:

prima carte postala:




a doua carte postala:





Grele vremuri au trait unii oameni. "Criza noastra" de acum e doar criza bunastarii noastre, existenta nefiindu-ne pusa in pericol ca acum 60 de ani, daca am constientiza acest lucru am trece peste asta mai usor.

Ce legatura e cu macrisul? Undeva domnul Gima a scris: "numai mancand fel de fel de ierburi-in special macris, am scapat cu viata si ne-a revenit vederea. Mancam tot felul de criditati numai sa nu murim de foame. Cepe crude, varza, cartofi numai sa putem rezista."


Cred ca vorbea despre macris( Rumex acetosa ) pe care il veti vedea mai jos. Poate inlocui spanacul sau stevia de gradina. Macrisul poate fi consumat in salate, ca agent de acrire a ciorbelor (are un gust acru precum corcodusele) si ca leguma in diferite mancaruri. Amatorii de acrituri de primavara, adica copii, il pot manca deci in locul corcoduselor. E plin de vitamina C. Sa-l spele bine inainte, eu m-am chinuit de la o nemernica de afta bucala o luna, cred ca de la macris prost spalat am facut-o.....

Trebuie atentie in consumarea lui, in cantitate mare poate fi daunator datorita acidului oxalic pe care in contine. Contraindicat reumaticilor si bolnavilor de rinichi.


Macris cultivat in gradina la parinti:


Am primit cu amabilitate de la Mircea Florea Ion (ii multumesc pe acesta cale) mai multe fotografi cu macris salbatic, observati ca, ascuns in iarba, acesta este deja foarte mare acum, are inflorescente sau chiar samanta:


Si inca una de pe blogul lui Mircea Florea Ion in care se vede macrisul mai indeaproape: POZA MACRIS SALBATIC


Macrisul cultivat si cel salbatic seamana foarte mult, poate macrisul cultivat e varianta "domesticita" a rudei sale salbatice, asta nu mai stiu. La mine in poza, macrisul de acasa nu s-a inaltat sa faca samanta pentru ca poza mea e facuta devreme pe la Pasti. Acum cred ca are si al meu samanta si seamana deja cu cel pozat de Mircea Florea Ion.

Sa nu facem confuzie intre macris si stevie, in primul rand frunzele de stevie sunt mult mai mari iar cele de macris sunt la petiol decupate precum la sageata. Mai jos am pus una langa alta o frinza de macris si una de stevie porceasca, cea de stevie porceasca am ales-o cat mai mica pentru a vedea diferentele. Macrisul e la stanga:




Stevia cultivata e destul asemantoare cu ruda sa salbatica, are frunzele mai mari decat cea porceasca si sunt mai verzi,creste prin gradini fiind ingrijita pentru consum inmultirea e controlata prin semanarea semintelor, stevia porceasca creste precum buruiana.
Mai jos tufa de stevie porceasca, cu stevie cultivata am uitat sa fac poze, o sa revin cu ele cand voi avea ocazia sa o intalnesc pe la tara.


Mai avem un fel de macris: Macrisul iepurelui (Oxalis acetosella). Diferenta este vizibila, seamana cumva cu trifoiul. Creste prin paduri de rasinoase sau amestec. Consumat crud primava e foarte bun pentru vitamina C. Atentie, cica contine acid oxalic in cantitate mare, daca abuzam si consumam peste o jumatate de kg de macrisul iepurelui ne poate fi rau sau ... o mierlim.
Oricum sunt precum cele de macris ( rumex acetosa) contraindicate reumaticilor si bolnavilor de rinichi.

Tufa de macrisul iepurelui:



UPDATE In sfarsit, am facut poze proaspete la macrisul de gradina. Se vede ca are seminte deja acum.