luni, 26 aprilie 2010

O simpla iesire

Ne-am hotarat in week-endul acesta, eu ,fratele meu , cumnata si mama ei, sa mergem si pe dealul Chichilaia, catre "platou", deoarece am iesit de prea multe ori catre dealul releului in primavara aceasta si e bine sa mai diversificam.
Imi place sa recuperez, sa improvizez si sa-mi confectionez singur obiectele necesare. Tineam neaparat sa testez noua spirtiera artizanala care acasa a dat rezultate mult mai bune ca precedenta. Apoi am renuntat sa mai transport apa cu sticla de plastic, am luat apa intr-un stand-up bag, o punga in care cumparasem apa demineralizata AquaeXpert pentru masina. E mult mai ergonomica decat un bidon, ocupa mult mai putin volum dupa folosire,dupa ce am consumat apa punga s-a strans precum o coala de hartie.
Noua spirtiera e mai practica si mult mai puternica: am recuperat de la vechiul primus pe gas care s-a stricat suportul pentru pus oala si am folosit o banala cutie de conserva gaurita cu cutitul. Practic spirtiera e formata din suport, cutii de conserve se gasesc usor. Puterea sporita i-o da gaurile mari, se face tiraj mare astfel, am facut-o prima data cu gaurile mai mici si mergea prea incet. Deci e important sa intre mult aer. Flacara iese pe sus, nu pe gauri, pe acolo intra doar aerul. Da in fiert apa sub 10 minute. Punga de apa (pare mica dar are 2 l, vedeti ca se gasesc pungi si la 5 l) si spirtiera:


Pe drum am gasit ciuperci:
- ciuciuleti
-si ciuperci albe
Care s-au transformat seara intr-o cina delicioasa:

Am cules si muguri de pin:

Iar un guster bortos a tinut mortis sa apara pe net:

Ultima panta am facut-o alergand "luand cu asalt reduta la baioneta":


Binenteles cand am ajuns sus pe platou am facut ceai :


Care a mers de minune cu placintele cu branza facute de mama soacra a fratelui meu:

La intoarcere am strans cu fratele meu intr-o punga gunoaiele lasate pe traseu de iresponsabili si le-am distrus :


In concluzie a fost o iesire reusita in care am imbinat placutul cu utilul, o plimbare consistenta finalizata cu un ceai gustos , cules de ciuperci si muguri de pin dar si curatenie pe traseu (ca tot noi o sa mergem pe el) .

5 comentarii:

  1. Ma bucur mult pentru voi ca va faceti timp sa iesiti in natura. Eu traiesc mai tot timpul in natura si nu mai apreciez la adevarata valoare aerul curat si linistea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce pofta mi-ai facut cu ciupercile alea :). Foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  3. @Iustin Banuiesc ca meseria pe care o ai se desfasoara in natura (probabil mediul silvic). Chiar daca nu mai apreciezi din cauza obisnuintei la adevarata valoare aerul curat si linistea e mai important ca ai parte mereu de ele. Asta inseamna sanatate curata!

    @Alex. Sa sti ca ciuciuletii cu cascaval la cuptor au fost cea mai buna mancare de care am avut parte pana acum (sau asa mi s-a parut de foame :) ) Ti-i recomand, cand ii intalnesti nu-i lasa in iarba!

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna!
    Sinteti de apreciat pentru grija naturii,si eu locuiesc linga padure si merg la cules de ciuperci cel mai mult imi plac galbiorii!Sint deliciosi,iar de ciuciuletii de care zici ,nu i-am intinlit pe unde am umblat!Probabil ca nu cresc prin zona asta.
    Iti doresc o zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  5. Saru' mana doamna,
    ciuciuletii probabil ca nu cresc in zona dumneavostra sus la munte, eu stau la deal. La cules de galbiori am fost de cateva ori dar numai insotit de cineva care ii cunostea bine, mi-i arata apoi ii culegeam, singur nu ma incumet. Ciuciuletii sunt in schimb usor de recunoscut si nu pot fi confundati. Li se mai zice si zbarciogi in alte regiuni.

    RăspundețiȘtergere