sâmbătă, 21 mai 2011

Inmultire trandafiri

Cunoasteti metoda inmultirii trandafirilor prin butasi ingropati vertical si acoperiti cu sticle de plastic . E cea mai folosita, e economica si eficienta. Eu insa acasa la tara am pus trandafiri cu radacina cumparati de la florarie sau bazar pentru ca nu am timp sa urmaresc evolutia butasilor sub sticle. In afara de unul (poza e facuta cand am ajuns de Pasti la tara, acum cred ca e mult mai mare si are deja boboci ) :


Pe scurt povestea lui. In gradina de legume (de langa garla) am fost nevoit, incepand de acum doi ani, sa indrept locul si sa consolidez malul prin pamant suplimentar. Pamantul a fost adus de tatal meu din mai multe surse inclusiv de la o excavatie din gradina cuiva. Asa se face ca am gasit in iunie printre balarii cand le-am cosit (terenul a ramas necultivat un an deoarece solul nu s-a putut nivela in timp util si a trecut vremea insamantatului) un trandafir inflorit langa un pom fructifer din gradina. Am avut grija sa-l marchez si sa-l ocrotesc, iar in toamna l-am mutat in locul care se vede mai sus. Surpriza cand l-am scos pentru mutare: provenea dintr-o ramura de trandafir care facuse radacini si era ingropata orizontal la doar catva centimetri de suprafata. Am subliniat orizontal pentru ca-mi inchipuiam ca doar vertical trebuie ingropat butasul, cu cativa ochi deasupra solului. La mutare am ingropat mai adanc trandafirul pentru a feri radacinile de inghet sau sa devina prea vulnerabil la caldura. Bun...Dupa cum se vede ii merge. Am citit pe undeva ca e posibil sa nu reziste decat cativa ani daca nu se foloseste o metoda "omologata"dar merita incercat. Pai in natura le pune cineva sticle sau borcane? Sa fim seriosi.... Asa ca am luat mai multe ramurele de trandafir si le-am ingropat orizontal la mica distanta de sol, le-am udat de cateva ori si le-am uitat :) . Iata ce am gasit printre iarba dupa ce am sosit de Pasti la tara:


Poza nu-i grozava pentru ca am facut putine si nu m-am uitat peste ele pana acum sa pot face altele mai grozave. Dar se vede ca sunt trei lastari de trandafir rasariti din acelasi butas. Probabil daca va fi un trandafir viguros ii voi ingropa butasul cu radacina mai adanc la toamna. Nu am ingropat de la inceput adanc ca sa dau posibilitate lastarilor sa iasa repede. Si am gresit cand l-am pus la loc definitiv. Trebuie sa fac o mica pepiniera, adica sa ingrop undeva la mica distanta in pamant, toamna, 20-30 de butasi de trandafiri rezistenti, taranesti de-ai nostri , sa-i las sa se prinda si sa se dezvolte, apoi sa-i mut intr-un loc definitiv cam dupa un an.
Daca metoda da roade va zic intr-un an sau doi ca nu pot fi sigur ;)

UPDATE -Fotografie facuta pe 18 august 2011 trandafirului de mai sus. A inflorit deja!

vineri, 13 mai 2011

Livada vecinului (sau plantele de langa noi)

De sfintele sarbatori ale Pastilor am fost acasa la tara. Alaturi de casa mea e o mica livada a unor vecini care locuiesc la Bucuresti. Livada formata din nuci si pruni. Iar solul acoperit de tot felul de plante a caror diversitate pe cele doar cateva sute de metri patrati mi-a atras atentia . In cateva cadre am reusit sa surprind mai multe. Despre unele voi vorbi eu, despre altele voi. Daca recunoasteti si alte plante in fotografii sa-mi ziceti cum se numesc. Sa arancam o privire mai jos:
Recunoastem printre altele untisorul, urzica, papadia, vinarita. Patru dintr-o lovitura. Primele trei sunt alimentare, mult apreciate. Nu insist pe ele, le cunoasteti, vreau doar sa spun despre untisor ca in unele carti de specialitate il gasiti cu denumirea principala de grausor. Vinarita (cea ca un bradisor, in dreapta mai evidenta), cunoscuta mai ales ca aromatizant pentru vinuri (de unde si numele), ceaiuri alimentare sau in industria branzeturilor. Mai putin studiata, cica ar fi buna pentru reducerea puterii de coagulare a sangelui si deci inpiedica formarea trombozelor ( cheaguri de sange intr-un vas sanguin). Mai cunoscuta e ca sedativ si calmant. Se utilizeaza partile aeriene sub forma de ceai.
Se mai vede cam prin toate fotografiile cucuta, e peste tot. Sau o fi doar ceva inrudit , eu ma feresc de ea. Planta foarte toxica. 6-8 frunze verzi consumate sunt suficiente sa o mierlesti. Unele animale o consuma fara sa aibe nimic. Cica cu zeama de cucuta otraveau stramosii fantanile din calea invadatorilor.




La doi pasi mai incolo, usturoita. Placuta planta alimentara, cu gust usor de usturoi ( de unde si numele) e o alternativa la leurda. Plus ca leurda creste prin padure, usturoita am vazut-o si prin orase ca de altfel si pe untisor (evident nu le putem consuma de pe langa blocuri :) ). Se culege inaintea sau la inceputul infloririi. Medicinal folosita in tuse, astm, scorbut. Mie imi place in salata :)




Iata si cateva fire de plamanarica (mierea ursului- pentru picaturile de nectar care se pot sorbi din florile smulse). Sunt florile violet. La inceputul infloririi erau rosii. In trecut, pe principiul similitudinii, aceasta planta era utilizata in afectiunile aparatului respirator deoarece petele de pe frunze erau asemanatoare cu plamanul. A fost utilizata si in tuberculoza. Astazi, aceste utilizari, nefiind fundamentate stiintific au fost abandonate. In prezent se foloseste doar limitat pentru aportul de vitamina C, provitamina A si magneziu si ca usor diuretic.Vad si niste frunze de cerentel prin poza dar planta fiind la inceput nu insist pe ea, la vara va fi inalta si inflorita, diferita ca aspect.




Trifoiul, amestecat printre papadie, inca nu-l pot deosebi de care e, alb sau rosu, pana cand nu infloreste. E bun la raceli. Poate una din variante sa fie folosita si la altceva dar cred ca are inlocuitori mai buni si nu e prea folosit. Interesant e ca in anumite tari trifoiul se consuma in alimentatie in stadiu tanar ca leguma gatindu-se ca spanacul si fasolea verde. Prin nordul Europei se macinau inflorescentele uscate si se prepara un sortiment de paine. La noi e planta furajera, sunt regiuni unde este cultivata pentru asa ceva. E si melifera.




Langa un nuc, o tufa de rostopasca. E singura din flora de la noi care are sucul celular galben portocaliu. Cunoscuta la noi ca Iarba de negi pentru efectul sau extern. Intern e recomandata in afectiuni hepatice sau ciroza dar daca intereseaza pe cineva aceste utilizari eu nu pot face recomandari pentru ceaiuri, consultati pe cineva de specialitate sau cumparati produse farmaceutice care contin planta. Compozitia chimica e foarte complexa, probabil ca intr-o zi va fi folosita in mult mai multe afectiuni.




Langa gard, asa cum ii place, creste murul. Toata lumea stie ce bune sunt fructele. Dar putini stiu ca nici frunzele nu-s de lepadat. Continand tanin, se recomanda in diaree. Pot inlocui ceaiul chinezesc pentru cei sensibili la cofeina. E deci un bun ceai alimentar, as zice sa retinem murul si sa-i dam mai multa atentie pentru ca in plimbarile din natura il intalnim destul de des si ne poate ajuta mult. Si iarna, cand nu mai avem nici o planta verde la dispozitie, se poate face ceai din lastarii mai tineri.


Spre garla, socul. Deocamdata doar era infrunzit,dar in iunie e plin de floare. Cel mai bun sudorific, atunci cand ma incearca o raceala, imi fac o jumatate de litru de infuzie de flori de soc, o aspirina si ma bag in pat. In cateva ore transpir abundent, elimin toxinele si ma simt ca nou. Din florile proaspete, lamaie si drojdie, se face socata pe care o stiti si o asteptati cu totii. Fructele socului se consuma doar cand sunt bine coapte, cele verzi sunt toxice. Fructele coapte, de culoare neagra, lucioase au sucul rosu. Seamana foarte mult cu cele de afin, chiar au indicatii asemanatoare ( bune pentru vedere). Se consuma sub forma de vin, dulceata sau sirop. Totusi e bine de stiut cum sa le deosebim la piata sa nu ne vanda brunetii fructe de soc in loc de afine: afinele au semincioare multe si marunte, fructele de soc au o samanta turtita fiecare.

Adaug recomandarea sa nu consumati frunze sau fructe nespalate, nu faceti precum acei eroi de la TV. Lasam la urma riscul parazitilor sau unor infectii alimentare. Ca pot veni si ele. Eu am mancat usturoita si macris nespalat si am facut o afta in gura care mi-a stricat toata veselia. Stiam ca am aceasta predispozitie la afte daca mananc ceva nespalat dar am facut pe talibanu' :) Acum, dupa aproape o luna ,inca nu i-am venit definitiv de hac.



In incheiere va prezint un musafir simpatic al livezii. Sau poate un locatar al ei. Filmarea am facut-o tremurat cu camera foto la zoom mare. Interesanta a iesit coloana sonora, se aude ca in jungla cu maimute si papagali:)



P.S. Nu ma dau mare cunoscator al plantelor, daca aveti ceva de adaugat sau de contrazis va astept deschis.